GRAMPET Group propune renunțarea la 90% din creanța de 200 milioane euro în schimbul semnării contractului pentru tramvaie cu STB București
GRAMPET Group, din care face parte Electroputere VFU Pașcani, a anunțat că este dispus să renunțe la 90% din creanța sa, estimată la aproximativ 200 de milioane de euro. Totuși, această ofertă nu este necondiționată și depinde de găsirea unei soluții pentru implementarea contractului privind livrarea tramvaielor către Societatea de Transport București (STB) și gestionarea datoriilor companiei împreună cu ceilalți creditori importanți.
Condițiile puse de GRAMPET pentru renunțarea la creanță
Principalul motiv al GRAMPET Group pentru aceste condiții este semnarea contractului atribuit în urma licitației din 2019 pentru tramvaiele destinate Capitalei. Contractul trebuia actualizat ținând cont de inflația acumulată de la lansarea procedurii, iar compania propune extinderea comenzii până la numărul maxim de tramvaie permis de documentația licitației.
În plus, GRAMPET solicită ca instituțiile statului, în special ANAF, Ministerul Finanțelor și alte autorități cu creanțe față de STB, să accepte o restructurare comună a datoriilor. În comunicatul oficial, GRAMPET subliniază că „salvarea STB trebuie să fie un efort comun”, conform declarației lui Gruia Stoica, președintele și fondatorul GRAMPET Group.
Compania explică faptul că scopul său nu este executarea silită sau blocarea transportului public, ci aplicarea rezultatului licitației pentru producerea tramvaielor la uzina din Pașcani, sprijinind astfel atât transportul public din București, cât și industria feroviară locală.
Istoricul disputei dintre Electroputere VFU Pașcani și STB
Disputa are rădăcini în licitația lansată în 2019 pentru furnizarea a 40 de tramvaie pentru București. Electroputere VFU Pașcani, liderul asocierii câștigătoare în 2020, nu a reușit să semneze contractul, evaluat inițial la aproximativ 305 milioane de lei. Această situație a condus la multiple litigii, iar instanțele au pronunțat decizii favorabile companiei din Pașcani.
Potrivit datelor oferite de primarul general Ciprian Ciucu, penalitățile stabilite în proces au fost de până la 0,5% din valoarea contractului pentru fiecare zi de întârziere. Ciucu estimează că aceste penalități ar putea depăși un miliard de lei, o sumă ce depășește de peste trei ori valoarea inițială a contractului. O parte din această sumă este deja executorie, iar restul poate deveni exigibil în urma litigiilor în desfășurare.
GRAMPET a indicat în prezent o creanță de circa 200 de milioane de euro (aproximativ un miliard de lei) și este dispus să renunțe la cea mai mare parte a acesteia pentru a permite realizarea tramvaielor în România.
Situatia financiară dificilă a STB și perspectiva insolvenței
Oferta GRAMPET survine în contextul în care primarul general Ciprian Ciucu a anunțat intenția de a solicita intrarea STB în insolvență. Ciucu a declarat că societatea de transport se află într-un „faliment nedeclarat” încă din 2020, iar problemele au fost acoperite de municipalitate prin subvenții.
Conform datelor prezentate pentru anul 2025, datoria STB ar urma să depășească 1,7 miliarde de lei, din care aproape 1,5 miliarde reprezintă obligații către ANAF, inclusiv taxe, TVA și contribuții sociale neachitate. Penalitățile aferente s-ar ridica la peste 400 de milioane de lei.
Primarul susține că insolvența este singura cale de a preveni acumularea penalităților suplimentare, de a proteja conturile societății și de a negocia un plan de restructurare sub supravegherea unui administrator judiciar și a unui judecător-sindic. Ciucu a precizat că intrarea în insolvență nu ar afecta funcționarea transportului public sau plata salariilor angajaților, ci are ca scop evitarea colapsului definitiv al STB.
Decizii imediate la nivelul administrației locale
Ca urmare a situației critice, Consiliul General al Municipiului București a fost convocat pentru o ședință de urgență marți, de la ora 12:00. Scopul întâlnirii a fost acordarea unui mandat Adunării Generale a Acționarilor STB și formularea unei recomandări către Consiliul de Administrație privind deschiderea procedurii de insolvență.
Ciprian Ciucu a subliniat că serviciul de transport, datoriile și penalitățile adunate de STB consumă peste 80% din bugetul anual al Primăriei Capitalei, evidențiind astfel amploarea problemei financiare.
Costurile ridicate ale serviciilor STB și dependența de subvenții
Situația este agravată și de costurile curente ale operatorului STB. Veniturile colectate din bilete și abonamente acoperă doar între 17 și 19% din cheltuielile societății, restul finanțării provenind în principal din subvenții de la municipalitate.
Conform bugetului societății pentru 2026, costul mediu realizat pentru fiecare kilometru parcurs de un tramvai este de 27,40 lei, reflectând nivelul ridicat al cheltuielilor cu operarea transportului public în București.
Implicarea și așteptările părților în procesul de restructurare
GRAMPET propune o soluție care să permită nu doar continuarea proiectului de modernizare a transportului public prin producția de tramvaie la Pașcani, ci și o gestionare coordonată a datoriilor STB împreună cu toate instituțiile de stat creditor.
Oferta companiei implică concesia unei reduceri masive a creanței și condiționează finalizarea tranzacției de acceptarea unui plan comun de restructurare, în care toți creditorii să împartă povara financiară. Această abordare vizează echilibrarea intereselor financiare ale statului și recuperarea proiectului tehnic și industrial, cu beneficii potențiale pentru transportul bucureștean și economia locală.
În contextul acestei oferte, următorii pași includ reacția autorităților statului privind restructurarea datoriilor și deciziile administrative privind continuarea proiectului, în paralel cu demersurile privind insolvența STB, ce vizează stabilizarea situației financiare și evitarea falimentului tehnic al operatorului. Astfel, modul în care se va gestiona această criză financiară va avea consecințe directe asupra funcționării transportului public în Capitală pe termen mediu și lung.
