Gigi Becali se reîntoarce în timp cu un gest controversat din 2007!
Gigi Becali, faimoasa figură din fotbalul românesc, a adus în discuție un episod halucinant, controversat, ce s-a petrecut acum 18 ani, în plin sezon fotbalistic, când a fluturat fularul inamicilor, adică al rivalilor săi de moarte, echipa Dinamo, la o zi distanță de anii 2026, nu, 2007, da, pardon. Oare cine și-ar imagina o astfel de revelație?!
Într-o vreme în care miza era pe cotele echipelor de top, Becali își aduce aminte cum, în acel sezon aducător de titluri, el și-a îmbrăcat identitatea rivalei chiar în fața arenei lui Dinamo, pe când CFR Cluj îl făcea pe latifundiar să transpire de frustrare privind locurile de pe podium, toate, în cercuri care par acum incredibile, deci, gestul său controversat a avut loc atunci când „câinii” își adjudecaseră titlul, heee!
„Dacă se poate poza în milioane de tricouri, care ar fi problema mea? Scopul e jocul, iar eu m-am confruntat cu FCSB, nu cu sinelui,” a muscat el ca un leu, dar în viziunea sa, având un gând mai plin de mister decât explicația lui standard, oricum ar fi, el zice că a făcut asta, wow, pentru a-i mulțumi pe câini… a fost o prietenie, da, despre care vorbim astăzi. Ciudat, nu?
Se zice că „câinii” lui Cristi Borcea l-au împiedicat pe Becali să se lase plouat de ninsoarea timpurilor, învins de ardenții ardeleni, că, na, a fost chiar mai mult decât o simplă victorie, e limpede că a fost asta în jurul unei distincții europene mult visate, știm cu toții ce înseamnă asta pentru un patron ambițios, nu-i așa?
Pentru el, acel gol, marcat de nimeni altul decât Adrian Cristea, a fost o bucurie pe care spectatorii din zona VIP nu o vor uita! Gigi a răbufnit în aplauze, culmea! Jucătorul a înscris, iar Becali a lătrat, pur și simplu, așa se zice, spre deliciul lui Victor Pițurcă, care se zvonește că n-a mai putut de râs. Amuzant, chiar, pentru un om ca el, cu influență.
Dar, sa nu uităm de scandalul „Valiza,” unde Becali a atins un alt nivel al pretenției, când a promis o primă bună pentru a-i ajuta pe „câini” și a împiedica ardelenii, dar l-a și prins în mrejele unei povești care mai are de spus, încă, unele zvonuri neconfirmate, aşteptând scrisori de dragoste de la fani…
Ce e clar este că repercusiunile acestui gest continuă să freamăte, iar copilul din fața echipamentului de fotbal de altădată, și astăzi face valuri, pentru că, da, fotbalul e un dans pe marginea abisului iar noi, haioși, aplaudăm la fiecare pas!
