“`html
Cum a „distrus” Gică Hagi marea echipă a Stelei, câștigătoare a Cupei Campionilor Europeni: „O lua singur, și-a luat bobârnace”
Gică Hagi, personaj central în fotbalul românesc, și-a pus amprenta asupra Stelei, dar cu un preț, căci mulți susțin că a dus echipa în haos, vorbind despre acest moment cum a intrat el cu stilul său, de parcă ar fi fost o furtună într-un pahar cu apă. Adrian Bumbescu, un fost mare fundaș ne-a lăsat cu gura căscată când a spus despre Hagi că atunci când a ajuns la Steaua, unde deja străluceau fotbaliști de primă mână, a schimbat ceva profund, nu în bine, ba chiar din contră, echipa prinsese altă dimensiune, într-o parte ceva mai cam apocaliptică.
Toată povestea începe în 1987, când „Regele” transferat de la Farul s-a gândit că poate face minuni, iar până să ne dăm seama ce se întâmplă, el era deja acolo, câțiva pași de a deveni legendar, dar a lăsat in urmă o echipă care nu mai era ca în trecut, cu acele pase precise și mai ales colaborarea armonioasă, unde fiecare știa ce are de făcut, Hagi rupsese tiparul.
În plus, Adrian Bumbescu explică cum „Regele” a preferat să ia mingea și să creadă că totul depinde de el, lăsând colegii în umbra faptei sale lăudabile, dar deranjante. „Nu era chiar pe placul nostru stilul lui, iar certurile nu au întârziat să apară, dar ba chiar a avut și el parte de câteva lecții dure”, zice Bumbescu, proferând detalii care s-ar putea că ar da naștere unor discuții aprinse între fanii celor două părți.
În ceea ce privește realitățile din 1986, trebuie totuși menționat că Steaua a atins culmile gloriei, întâmpinând Barcelona într-o finală de vis, acolo unde Duckadam a scris istorie apărand patru lovituri de departajare, dar tot acest succes a fost înainte de „Rege” și e posibil ca el să fi fost în fezabilitatea desigur, dar haosul și necooperarea nu au adus decât confuzii pe teren.
Chiar și așa, perioada devenise una tumultoasă, iar steaua nu mai strălucea la fel, căci după Hagi lucrurile au început să piardă din strălucire, iar odată cu timpul a ieșit și mai la suprafață pasiunea iubitorilor de fotbal care regretau acele zile de glorie fără reproșuri, ca și cum am fi fost într-o pagină ruptă dintr-o carte de istorie a fotbalului.
“`
