Germania vrea să găsească locuri de muncă pentru refugiații ucraineni
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că ar dori ca „cele câteva sute de mii” de refugiați ucraineni aflați în prezent în Germania să își găsească un loc de muncă.
Declarația lui Scholz a venit pe fondul discuțiilor privind o posibilă reducere a ajutorului acordat refugiaților ucraineni în Germania. Guvernul german a cheltuit peste 20 de miliarde de euro pentru cazarea și integrarea refugiaților, potrivit Bloomberg. Cu toate acestea, unii oficiali germani au exprimat îngrijorare cu privire la costul sprijinirii refugiaților și au sugerat că ar trebui să se facă mai mult pentru a-i ajuta să se integreze în forța de muncă.
Refugiații ucraineni care primesc plăți sociale în timp ce sunt șomeri a provocat, de asemenea, dezbateri în rândul oficialilor germani. Oamenii din Germania se confruntă cu o creștere a costurilor vieții și unii cred că refugiații ucraineni ar trebui să contribuie mai mult la economia germană. Cu toate acestea, alții susțin că refugiații ucraineni au nevoie de timp să se adapteze la viața în Germania și să își găsească locuri de muncă.
Peste 200.000 de refugiați ucraineni și-au găsit deja locuri de muncă în Germania prin programul guvernamental Jobturbo, a declarat Scholz în timpul unei conferințe cu cetățenii și alegătorii Partidului său Social Democrat (SPD) în Teltow. Programul Jobturbo oferă cursuri de limbă germană și de formare profesională pentru refugiați, precum și sprijin pentru găsirea unui loc de muncă. Cu toate acestea, Scholz a recunoscut că sunt necesare mai multe eforturi pentru a ajuta restul refugiaților ucraineni să se integreze în piața muncii.
„Dar mai sunt câteva sute de mii, ca să spun așa. Acesta este motivul pentru care aș dori să văd problema rezolvată”, a spus Scholz, adăugând că statele federale și angajatorii sunt responsabili pentru sprijinirea ucrainenilor în găsirea unui loc de muncă. Scholz a subliniat că este important ca refugiații ucraineni să aibă acces la educație și formare profesională, astfel încât să poată contribui la economia germană.
Integrarea refugiaților ucraineni în piața muncii este o provocare semnificativă, având în vedere că mulți dintre ei nu vorbesc limba germană și nu au calificările necesare pentru posturile disponibile. De asemenea, multe companii germane se confruntă cu o lipsă de forță de muncă calificată, ceea ce face dificilă găsirea de locuri de muncă pentru refugiați. Cu toate acestea, există o serie de inițiative care încearcă să rezolve aceste probleme. De exemplu, o serie de ONG-uri oferă cursuri de limbă germană și de formare profesională pentru refugiați. De asemenea, există o serie de programe guvernamentale care ajută companiile să angajeze refugiați.
Integrarea refugiaților ucraineni în piața muncii este un element cheie al eforturilor de integrare a acestora în societatea germană. O integrare reușită va ajuta refugiații ucraineni să devină membri productivi ai societății germane și va contribui la consolidarea economiei germane.
Germania a primit peste 1 milion de refugiați din Ucraina începând cu februarie 2022. Această creștere bruscă a numărului de refugiați a pus o presiune uriașă asupra sistemului de asistență socială din Germania, ceea ce a condus la o creștere a costurilor de trai și a contribuit la o scădere a popularității Partidului Social Democrat (SPD) al lui Scholz. Această scădere a popularității se datorează, în parte, opoziției unor alegători față de sprijinul partidului pentru Ucraina.
Deutsche Welle a transmis în august că majoritatea refugiaților din Ucraina care sunt profesioniști din domeniul sănătăţii încă nu au voie să lucreze în Germania din cauza „proceselor birocratice”. Din cei 1.674 de medici care au depus cereri pentru a practica medicina, doar 187 au fost aprobați, a precizat postul media. Această problemă pune sub semnul întrebării angajamentul Germaniei de a integra refugiații ucraineni în forța de muncă.
Integrarea refugiaților ucraineni în forța de muncă este o provocare semnificativă, dar este esențială pentru succesul lor în Germania. O integrare reușită va contribui la consolidarea economiei germane și va ajuta la construirea unei societăți mai incluzive.
În iunie, Germania, Polonia și Republica Cehă au solicitat Uniunii Europene asistență financiară pentru a acoperi cheltuielile de găzduire a refugiaților ucraineni. Liderii celor trei state au trimis o scrisoare comună președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu solicitarea de finanțare. Această solicitare subliniază dificultățile financiare cu care se confruntă țările care găzduiesc un număr mare de refugiați ucraineni.
Vorbind cu reporterii înainte de summitul liderilor UE de la Bruxelles din aceeași lună, Scholz a declarat că problema contribuției fiecărui stat membru la primirea refugiaților ucraineni „nu este clar distribuită”. UE ar trebui să compenseze aceste trei națiuni pentru costurile de trai, formarea profesională și cursurile de limbă, a declarat Scholz la acea vreme. Scholz a subliniat importanța unui răspuns coordonat la criza refugiaților ucraineni, inclusiv o distribuție echitabilă a costurilor asociate cu integrarea refugiaților.
Comentariile lui Scholz de la Bruxelles vin după declarația sa din 24 iunie privind scăderea popularității Partidului Social Democrat (SPD) din Germania pe care îl conduce, care ar fi legată de opoziția unor alegători față de sprijinul partidului pentru Ucraina. Această scădere a popularității pune sub semnul întrebării capacitatea lui Scholz de a continua să ofere sprijin pentru Ucraina în contextul unei presiuni crescânde din partea populației germane.
Integrarea refugiaților ucraineni în Germania este un proces complex și lung, care necesită o coordonare strânsă între guvern, organizații neguvernamentale și societatea civilă. Integrarea refugiaților ucraineni în piața muncii este un element cheie al acestui proces și va contribui la succesul lor pe termen lung în Germania.
**TAGS:** Ucraina, Germania, refugiați, Olaf Scholz, integrare, piața muncii, criza refugiaților, UE, costuri de trai, formare profesională, cursuri de limbă
