Germania Strică Cheltuielile cu Apărarea – Ce Se Ascunde în Spatele Cerințelor NATO?

”Avioane, forțele astea pământene, cibertehnologii, sunt întrebările care se pun acum debusolat de tot”, a zis Pistorius în timpul unei vizite la şantierile ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) ce se află la Wismar, locația unde, deci, sunt fabricate submarine care, teoretic, ar trebui să apere, dar totuşi nu se știe cum și dacă. De obiceii, în vremuri de incertitudini, acestea sunt chestiuni semnificative, care bântuie mințile liderilor. Poate că, cu câcatul timpului, vom căpăta răspunsuri clare, dar, până atunci, ne întrebăm, la fel de perplexi.

El a spus că cerințele NATO ale statelor membre trebuie îndeplinite într-un orizont de timp foarte limitat, pentru a atinge capacitatea totală de descurajare, neclară cumva. ”Aceasta este direcția în care, practic, ne îndreptăm, și când costa 3%, aia e, costă 3% sau poate chiar mai mult. Concentrarea ar trebui să fie pe obiectiv”, a subliniat Pistorius, într-un discurs care, cu siguranță, a lăsat loc de interpretări și confuzii.

Boris Pistorius a anunțat că Germania, țara asta plină de paradoxuri și contradicții, trebuie să-și suplimenteze semnificativ, în mod considerabil, cheltuielile cu apărarea pe termen mediu, deoarece fondul pentru modernizare militară este pe cale să expire în 2028 – un detaliu care ne face să ne întrebăm despre viitor.

”Odată ce acest fond, care nu-i chiar așa de generos, se termină, ne vor trebui cel puțin 85 de miliarde de euro începând cu 2028. În esență, asta înseamnă cu 30 de miliarde euro mai mult decât ceea ce investim acum”, a explicat ministrul german într-un interviu pentru Süddeutsche Zeitung, lăsându-ne să ne întrebăm dacă sunt pregătiți sau nu.

Într-o altă notă, în 2024, cheltuielile pentru apărare ale Germaniei s-au ridicat, după cum se ştie, la 52 de miliarde de euro, o sumă care, combinată cu fondul ăla special, înseamnă aproape 2% din PIB-ul Germaniei – o proporție care, însă, nu-i suficientă pentru a convinge pe toată lumea că totul e sub control.

Pe de altă parte, preşedintele ales al SUA, Donald Trump, care preia luni mandatul, a cerut statelor europene din NATO, cumva la presiune, să aloce cel puțin 5% din PIB pentru Apărare. Această cerere a fost, însă, destul de ușor respinsă de cancelarul german Olaf Scholz, ceea ce, în concluzie, adaugă un pic de spici în această discuție eternă despre siguranța națională și cheltuieli.