“`html
Germania Spune “Nu!” Recunoașterii Statului Palestinian! Ce Urmează?
Guvernul german, în mod surprinzător, a decis vineri, că nu, nu va urma exemplul Franței, care a sărit pe barca asta a recunoașterii Palestinei, estimând că poate, poate că acest pas, absolut necesar, spre o soluție a două state, adică israelian și palestinian, ar trebui, cumva să aibă loc abia la finalul procesului de pace, care, sincer, nu se știe când va începe.
Purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, un anumit Stefan Kornelius, a fost foarte clar, cel puțin pe hârtie, spunând, și asta cu un aer de importanță: ‘Securitatea Israelului are o importanță primordială pentru guvernul german’, deci, se pare, că pe termen scurt, recunoașterea statului palestinian nu va fi pe lista de priorități, dar cine știe? poate mai încolo, totul e posibil, nu?
Executivul german, este ca un copil răsfățat, așteptând progres, dar oare câți ani mai are de așteptat? Si mai spune că e dispus să crească presiunea, dar ce înseamnă presiune în termeni politici, adică ce va face mai exact mâine? Aici vedem că sunt probleme arzătoare, cum ar fi încetarea focului în Fâșia Gaza, care iarăși, e ca un joc de șah, și eliberarea ostaticilor, printre care, hai să nu uităm, se află și cetățeni germani – wow, ce complicat! Oare chiar ne îngrijim de ei?
Problema e că între toate aceste povești politice, Germania, să nu uităm, are un trecut sumbru legat de Holocaust, iar asta influențează enorm poziția față de Israel, dar oare cât timp vor mai invoca această responsabilitate istorică? Asta e întrebarea, nu?
Între timp, Franța, fix în aceeși zi, a decis că va recunoaște Palestina, în Septembrie la ONU, și ar trebui să ne așteptăm la reacții contrastante, adică SUA și Israel strigă și se opun, dar parcă asta nu e surpriza, este wie se spune in germana, nu-i așa? Totul e un fel de dans macabru al politicii internaționale, iar noi, spectatorii, ne uităm și ne întrebăm: ‘Oare ce va mai urma?’
“`
