Germania de Est: O poveste de succes ascunsă sub o percepție de stagnare economică

Înaintea alegerilor din trei landuri din Estul Germaniei, programate pentru 1 septembrie, sondajele arată că două partide antisistem, unul de extremă dreapta şi altul de extremă stânga, atrag între 40% şi 50% din preferinţele electoratului. Un studiu recent, realizat de institutul economic IW, a constatat că jumătate dintre est-germani cred că regiunea lor se află într-o stagnare economică. Acelaşi studiu a arătat că o cincime dintre cei din Est se simt lăsaţi în urmă. Cu toate acestea, datele economice oferă o imagine diferită.

În ultimul deceniu, produsul economic per capita a crescut mai mult în Estul decât în Vestul Germaniei. Rata şomajului a scăzut în Est, în timp ce a crescut în Vest, iar muncitorii din Est au beneficiat de majorări salariale mai consistente. Cu toate acestea, alegătorii percep o realitate diferită.

“Economia din Thuringia este într-o situație slabă, în special în Eisenach”, spune Louis Huettig, un student în vârstă de 20 de ani, în timp ce așteaptă în piața din Eisenach să înceapă un eveniment electoral al partidului populist Buendnis Sahra Wagenknecht (BSW), care combină conservatorismul social cu teoriile economice de stânga.

Economiştii susțin că discursul conform căruia fosta Republică Democrată Germane (RDG) este ruda săracă permanentă, chiar și după mai multe decenii de la reunificare, pur și simplu nu mai este adevărat.

“Această veche poveste că Germania de Est este într-o situație economică mult mai proastă decât Germania de Vest este una învechită”, spune Holger Schmieding, economist şef la Berenberg.

Atunci de ce partidele tradiţionale şi Guvernul central de la Berlin au probleme în a modifica percepţiile oamenilor?

Unul dintre motivele pentru care mesajul referitor la progresele regiunii nu este auzit este că diferențele de venit şi avuţie dintre Vest şi Est nu au dispărut, deşi s-au redus. Progresul este o idee mai greu de crezut atunci când vecinul tău este în continuare într-o situație mai bună.

Economiştii subliniază că, între 2014 şi 2022, salariul mediu orar a crescut cu 735 de euro în Est comparativ cu 585 de euro în Vest. Costul traiului mai mic în Est decât în Vest a adus veniturile reale și mai aproape. Cu toate acestea, media salariului brut al unui muncitor din Est, de 3.013 euro pe lună, rămâne sub cel de 3.655 de euro cât primește un muncitor din Vest.

“Salariile sunt încă mult prea mici comparativ cu salariile din Vest pentru aceeași muncă”, spune Dieter Laudenbach, un candidat al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Rata şomajului în Germania de Est rămâne mai mare, la 7,8%, comparativ cu cea din Vest, de 5,1%, chiar dacă a scăzut cu 1,7 puncte procentuale începând din 2013 și până în prezent, în timp ce a crescut în Vest cu 0,2 puncte procentuale.

Un alt motiv pentru care mesajul referitor la progresele Germaniei de Est nu este auzit de alegători are legătură cu politicile verzi ale Berlinului, care fac Guvernul de coaliţie și mai puţin popular în Est. Zona din Estul Germaniei este una mai rurală decât restul ţării. Peste 10% din forţa de muncă activă a regiunii lucrează în agricultură şi sectorul forestier, comparativ cu o medie naţională de doar 1,2%. Accentul pus pe extinderea energiei verzi este văzut ca o amenințare la adresa sectorului agricol.

Cel mai probabil, cea mai mare sursă de pesimism în Est are legătură cu migrația de după reunificare, dinspre Est spre Vest, care a alimentat un sentiment de abandonare în rândul celor care au rămas în Est, spune preşedintele institutului economic DIW, Marcel Fratzscher.

“Cea mai importantă explicație pentru avansul AfD şi BSW în Germania de Est are legătură cu caracteristicile demografice”, afirmă Fratzscher.

Chiar dacă marile centre urbane din vestul Germaniei, precum Hamburg, Munchen, Frankfurt sau Koln, au propriile lor probleme, precum explozia chiriilor, ele continuă să atragă persoane tinere și educate, cu consecințe grave pentru serviciile publice vitale.

“Acolo de unde tinerii bine calificaţi pleacă, şcolile şi spitalele se închid, şi acolo voturile pentru AfD şi BSW sunt mult mai mari”, subliniază Fratzscher.

Nina Kuessau, 28 de ani, spune că acesta este motivul pentru care a plecat din Thuringia şi s-a mutat la Koln.

“Sunt mult prea puțini profesori în școli și probleme cu doctorii. Cred că mulți oameni sunt îngrijorați că nimeni nu va avea grijă de ei și de aceea au senzația că au fost lăsați în urmă”, spune Nina Kuessau.

Imigrația este un alt subiect fierbinte, fiind menționată chiar drept preocupare principală a alegătorilor din Saxonia și Thuringia, într-un sondaj recent. Chiar dacă recensământul din 2023 a arătat că străinii reprezintă 7,9% din populația Germaniei de Est, mai puţin de jumătate faţă de situația din Vest, atât AfD cât şi BSW se opun creşterii numărului de emigranţi. Cele două formaţiuni susțin că, în loc să rezolve problemele cu criza forței de muncă, mai mulţi emigranţi ar pune noi presiuni asupra serviciilor publice.

Însă, economiştii avertizează că, la fel ca alte idei ale partidelor antisistem, opoziția lor faţă de emigranţi ar putea avea consecinţe nedorite.

“O victorie a AfD ar putea să îi descurajeze pe muncitorii străini să vină în aceste landuri”, spune Carsten Brzeski, economist la ING Research.