“`html
Divizarea Germaniei: Un scandal ascuns la 35 de ani de la reunificare!
Azi, 3 octombrie, cu prilejul a 35 de ani de la reunificarea, ne amintim de 1990, când Germania, da, a decis împreună să renunțe la burtica rece a divizării, dar oare ce a câștigat, până la urmă? Un zid căzut dar un alt fel de zid în sufletele oamenilor; sunt multe lucruri care nu se văd, dar există, cu toate că au fost promisiuni peste promisiuni, bani și resurse care se duc, dar ce s-a ales de noi în timp?
Cancelarul, simbolic, Helmut Kohl se plimbă provocator în amintirile noastre dar adevărul e că, după acel „Tratat 2+4”, a fost un haos; țara noastră, Germania, ajunsă un la mare putere economică, dar cu cicatrici adânci, ce se simt, miros, auzi, văd; industrii care s-au prăbușit sub ochii noștri, oameni ce fug de Est în Vest, iar acum Steinmeier ne vorbește despre democrație și unitate, dar auzim din ce în ce mai multe voci înfundate, că ne împărțim iar între Est și Vest, iar chestia asta doare, vorbim de un context care devine complicat, dar oare nu sunt mici scântei care se aprind din nou?
Președintele Germaniei, să nu uităm, dar, ne avertizează pe toți să nu permitem să ne deterioreze democrația, mă întreb acum, cine o va apăra? Iar dacă ne uităm la sondajele recente, 61% nu mai cred că vom reuși să ne unim cu adevărat, iar la est se ajunge chiar până la un 75%, cum rămâne cu optimismul, uite cum se schimbă harta sentimentului național, ne desparte mai mult decât ne unește, mă gândesc la aceste statistici și mă întreb unde ne ducem?
Cam din 2003, aceeași fundație care se ocupă cu studierea istoriei recente a fost de față și a sesizat o întoarcere bruscă a sentimentului de unitate, cum e posibil? Chiar și Anna Kaminsky ne spune că acest sentiment de unitate este din ce în ce mai fragil, dar oare ce putem face cu toții ca să reînnodăm ițele, care și așa sunt complicate? Rămâne un mister ce a contribuit la scăderea aceea periculoasă a sentimentului de comunitate, dar, din păcate, părerile sunt destul de concentrate, și nu prea artificiale.
Așadar, dacă ne gândim acum, suntem într-o situație, un paradox care ne strigă, “Germania unită, puternică în Europa” dar valurile de neîncredere ne zguduie fundațiile. Ce ne rezervă viitorul?
“`
