Georgia: Miliardarul Ivanișvili sugerează o scuză pentru războiul din 2008 cu Rusia – o mișcare care stârnește controverse

Cel mai puternic om din Georgia, miliardarul Bidzina Ivanișvili, a lansat o bombă politică, sugerând că țara ar trebui să își ceară scuze populației din Osetia de Sud pentru războiul din 2008 cu Rusia. Această propunere, care a venit în contextul campaniei electorale pentru alegerile din 26 octombrie, a stârnit controverse intense, punând în discuție relația delicată dintre Georgia și Rusia, dar și viitorul țării în context geopolitic.

Ivanișvili, un fost prim-ministru și candidatul principal al partidului de guvernământ „Visul Georgian”, a declarat că „regimul criminal” al fostului președinte Mikheil Saakașvili a declanșat războiul la ordinele unor puteri străine. „Imediat după alegerile din 26 octombrie, cei care au instigat la război se vor confrunta cu justiția”, a declarat Ivanișvili, adăugând că georgienii își vor „cere scuze” apoi pentru război. Această declarație, făcută în cadrul unui eveniment de campanie în orașul Gori, care a fost ocupat pentru scurt timp de trupele ruse în timpul războiului din 2008, a fost interpretată de unii ca un semn de slăbiciune în fața Moscovei.

Războiul din 2008, care a durat doar cinci zile, s-a soldat cu recunoașterea de către Rusia a Osetiei de Sud și a Abhaziei, alte două regiuni separatiste din Georgia, ca state independente. Restul lumii continuă să le recunoască ca teritorii georgiene. Ivanișvili a fost acuzat de „trădare” de către o parte a opiniei publice, care consideră că o scuză din partea Georgiei ar fi echivalentă cu recunoașterea anexării regiunilor de către Rusia.

Controversa se adaugă la o situație politică deja tensionată în Georgia. Anul acesta, adoptarea unei legi care impune ONG-urilor și mijloacelor de informare în masă care primesc mai mult de 20% din finanțarea lor din străinătate să se înregistreze ca „agenți de influență străină”, a generat cele mai mari proteste de când Georgia și-a declarat independența, reprimate brutal de forțele de ordine. Această lege, cunoscută ca „legea rusească”, a fost criticată dur de către Occident, fiind considerată o încercare a Rusiei de a-și consolida influența în Georgia.

Saakașvili, fostul președinte care a fost condamnat pentru abuz de putere și ispășește o pedeapsă de șase ani de închisoare, a respins acuzațiile lui Ivanișvili, numindu-le „o rușine națională” care servește intereselor Rusiei. „Aceasta este o declarație a unui trădător”, a declarat Saakașvili, prin intermediul partidului său, Mișcarea Națională Unită (UNM).

Ivanișvili, un oligarh cunoscut pentru discreția sa, a exercitat o influență semnificativă în spatele scenei, fiind considerat de mulți georgieni drept „păpușarul” din umbră al țării. Georgia, o țară mică și muntoasă, se află într-o poziție dificilă, fiind curtată de Occident, Rusia și China. Alegerile din 26 octombrie ar putea decide viitorul Georgiei, care se află la o răscruce de drumuri.

Conflictul din Osetia de Sud, care a izbucnit în 1991-1992, a dus la expulzarea majorității populației de etnie georgiană din zonă. În prezent, majoritatea locuitorilor din Osetia de Sud sunt etnic diferiți de georgienii, susținând că au fost absorbiți cu forța de Georgia în timpul regimului sovietic. Un raport comandat de UE și publicat în 2009 arată că Georgia a declanșat războiul atacând cu artilerie grea orașul Tskhinvali din Osetia de Sud, în noaptea de 7 spre 8 august 2008. Rusia a răspuns cu o forță copleșitoare, care, potrivit raportului, a depășit limitele rezonabile.

Declarația lui Ivanișvili a reaprins o dezbatere aprinsă în Georgia, punând în discuție responsabilitatea pentru războiul din 2008 și viitorul relației dintre Georgia și Rusia. Deși Ivanișvili susține că o scuză din partea Georgiei ar contribui la reconciliere, mulți georgieni se tem că aceasta ar fi o recunoaștere a anexării regiunilor de către Rusia și ar slăbi poziția Georgiei în fața Moscovei. Viitorul Georgiei, aflată la o răscruce de drumuri, rămâne incert, iar alegerile din 26 octombrie vor juca un rol esențial în decizia pe care o va lua țara.