Generalul Oleksandr Sîrskîi respinge acuzațiile și clarifică tensiunile la conducerea militară a Ucrainei
Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, a publicat un editorial în care își exprimă scuzele față de fostul ministru al Apărării, Mîhailo Fedorov, și oferă lămuriri despre zvonurile privind conflictele dintre ei și despre controversa legată de conducerea militară sub președinția lui Volodimir Zelenski.
Clarificări privind relația cu Mîhailo Fedorov
În editorialul său intitulat „Datoria mea – războiul”, apărut luni seara în publicația militarnyi, Oleksandr Sîrskîi a negat existența unui conflict personal cu Mîhailo Fedorov, menționând că i-a fost „surprinzător” să afle de asemenea informații.
„A fost o surpriză pentru mine să aflu că eu și ministrul am avut un conflict. Am perceput relația noastră ca fiind una de lucru: cu probleme complexe, cu poziții diferite. Așa ar trebui să fie între două instituții în timpul unui război major”, a declarat comandantul-șef al armatei ucrainene.
De asemenea, Sîrskîi și-a cerut scuze față de Mîhailo Fedorov după ce acesta i-a cerut demisia, afirmând: „Dacă am jignit pe cineva în vreun fel, Mihail Albertovici, iartă-mă. Pot fi dur. Dar vă rog pe dumneavoastră și pe toți cei care urmăresc acum cu pasiune această poveste: să ne concentrăm nu pe chestiuni personale, ci pe chestiuni generale. Pe victorie.”
Generalul a mai subliniat că reducerea războiului la o confruntare între două persoane reprezintă „cel mai mare serviciu pe care îl putem face inamicului”, insistând ca atenția să fie concentrată pe munca efectivă necesară pentru victorie.
Despre atribuțiile ministrului Apărării și ale comandantului-șef
Oleksandr Sîrskîi a evidențiat diferențele fundamentale dintre rolurile ministrului Apărării și ale comandantului-șef în cadrul conducerii militare ucrainene.
Astfel, el a explicat că „Ministerul Apărării este responsabil pentru aprovizionarea cu trupe, achiziții, elaborarea politicilor și supravegherea civilă a Forțelor Armate ale Ucrainei. Aceasta este o muncă uriașă, fără de care armata nu poate lupta. Ministrul nu ar trebui să fie personal pe linia frontului și nu ar trebui să fie un strateg de război. Nu este nici treaba lui, nici responsabilitatea lui.”
În schimb, strategia de război, planificarea operațională și condiția de pe front sunt responsabilitatea comandantului-șef față de Comandantul Suprem, în persoana președintelui Ucrainei. „Atacurile la distanță lungă și izolarea Crimeei sunt gestionate de Forțele Armate ale Ucrainei, Serviciul de Securitate al Ucrainei, Direcția Principală de Informații și Serviciul de Grăniceri de Stat și sunt coordonate de Comandantul Suprem și de mine. Nu pentru că «împiedic» pe cineva să obțină succes, ci pentru că așa sunt structurate procesele instituționale în toate armatele din întreaga lume”, a completat Sîrskîi.
El a sugerat că acuzațiile privind „lipsa de strategie” aduse împotriva sa sunt nefondate, argumentând că orice strategie este raportată președintelui Ucrainei, iar rezultatele sunt observabile pe terenul de luptă.
Negarea unui ultimatum pentru demiterea lui Fedorov
Generalul șef al armatei a respins afirmațiile conform cărora i-ar fi dat președintelui Zelenski un ultimatum pentru demiterea ministrului Apărării Mîhailo Fedorov.
„Servesc în armată de peste 40 de ani. Sunt un om al armatei: nu dau ultimatumuri comandantului meu și nu gestionez trupele prin aplicații de mesagerie. O armată de un milion de oameni nu este gestionată prin WhatsApp. Este gestionată prin cartierul general, ordine și responsabilitatea comandanților de pe teren”, a subliniat Sîrskîi.
De asemenea, el a respins acuzațiile că nu ar dori să folosească drone în război, precizând că a fost el însuși inițiatorul creării unei ramuri separate a Forțelor Armate ucrainene dedicate sistemelor fără pilot. „Am înființat Forța Sistemelor Fără Pilot ca o ramură separată a Forțelor Armate. Eu personal i-am propus președintelui ca «Maghiarul» (Robert Brovdi) să conducă Forțele Sistemelor Fără Pilot. A fost o decizie nepopulară și mi-am asumat-o în întregime. De ce el? Pentru că (…) a creat o unitate unică și are propria viziune. Cu toții vedem rezultatele în fiecare zi.”
În opinia lui, o persoană care nu vrea să lupte cu drone nu ar fi inițiat o astfel de ramură militară și nu ar fi numit un comandant, contrar tradițiilor ierarhice militare.
Dronele și echipamentele militare – o perspectivă echilibrată
Generalul Sîrskîi a recunoscut importanța dronelor în conflictul actual, dar a accentuat că acestea nu sunt suficiente pentru a asigura victoria.
„Dronele sunt responsabile în prezent pentru o mare parte din pierderi. Acesta este un fapt. Dar pentru a pregăti câmpul de luptă pentru operațiuni eficiente cu drone, avem nevoie de artilerie, mortiere, mijloace de inginerie, apărare aeriană, război electronic și zeci de alte echipamente.”
El a afirmat că Statul Major General a transmis Ministerului Apărării o listă completă cu nevoile militare și că este necesară achiziționarea tuturor echipamentelor, nu doar a celor „la modă” în prezent, făcând o aluzie critică la poziția fostului ministru Fedorov față de unele propuneri de înzestrare.
Generalul a mai subliniat dificultățile tranziției rapide la un model de război bazat exclusiv pe drone, având în vedere superioritatea inamicului în alte domenii militare: „Nu pot pur și simplu să trec o armată de un milion de oameni la drone în doar două luni și să spun: «Așa luptăm acum». Pe lângă faptul că este un pariu evident, orice experiment de această amploare este plătit de teritoriile și poporul nostru.”
Contextul tensiunilor și ipoteza demiterii lui Sîrskîi
Editorialul a fost publicat pe fondul zvonurilor legate de demiterea comandantului-șef Oleksandr Sîrskîi. O sursă citată de Bloomberg susține că președintele Volodimir Zelenski încă nu a luat o decizie finală, dar are pregătită o listă cu 11 candidați pentru a-l înlocui pe Sîrskîi.
Într-o conferință de presă, Mîhailo Fedorov îl acuzase pe Oleksandr Sîrskîi că a blocat reformele militare și că ar fi forțat demiterea sa de la conducerea Ministerului Apărării. Administrația Prezidențială de la Kiev a confirmat că relațiile dintre cei doi erau tensionate și că comunicarea fusese întreruptă.
Conflictul dintre Fedorov și Sîrskîi a fost interpretat de Financial Times ca o confruntare între două doctrine militare opuse. Fedorov, susținut de partenerii occidentali și oficialii NATO pentru promovarea reformelor transparente, a pledat pentru un război asimetric, bazat pe digitalizare, automatizare și utilizarea masivă a dronelor. În schimb, Sîrskîi, format în tradiția militară sovietică, a rămas fidel unei abordări tradiționale, centrate pe dueluri de artilerie și asalturi masive de infanterie.
Opinii contradictorii și proteste privind conducerea militară
În ciuda recunoașterii publice de către Fedorov a meritelor lui Sîrskîi în apărarea Kievului în 2022 și în contraofensivele din Harkov și Herson, fostul ministru a susținut că războiul tehnologic s-a schimbat radical și că pentru a obține succes asimetric cu pierderi reduse este nevoie să se schimbe conducerea armatei: „Dacă vrem să învingem inamicul în mod asimetric, cu pierderi minime, trebuie să schimbăm comandantul-șef și șeful statului major general.”
Oleksandr Sîrskîi, născut în Rusia sovietică și numit comandant-șef în februarie 2024, înlocuind liderul popular Valeri Zalujnîi, trimis ulterior ca ambasador în Marea Britanie, se confruntă acum cu proteste care îi cer demisia, în ciuda succeselor militare înregistrate de Ucraina, mai ales de la începutul acestui an.
Implicatii ale tensiunilor din conducerea militară
Disputa publică și tensiunile dintre Oleksandr Sîrskîi și Mîhailo Fedorov reflectă o criză mai amplă la vârful conducerii militare ucrainene, care are implicații semnificative asupra modului în care este condus războiul împotriva Rusiei. Divergențele doctrinare, legate de metodele de război și strategia generală, precum și conflictele personale riscă să se traducă în dificultăți logistice și operaționale, afectând capacitatea de reacție și eficiența forțelor armate ucrainene în situația actuală. În acest context, deciziile luate de președintele Volodimir Zelenski privind conducerea armatei vor avea un impact direct atât asupra coordonării militare, cât și asupra moralului trupelor și a opiniei publice interne, în condițiile în care presiunile externe și așteptările partenerilor occidentali rămân ridicate.
