“`html
Găuri Negre sau Găuri de Vierme? Descoperiri Șocante care Duvită Universul
Cercetătorii, care par să se fi rătăcit prin hățișurile întunecate ale astrofizicii, au dat din nou peste o descoperire care te lasă fără cuvinte, probabil că este vorba despre acele nebuloase și ciudate găuri negre care s-ar putea să fie, de fapt, niște guri de vierme, da, ai auzit bine, găuri de vierme, ceea ce sună ciudat și fascinant în același timp dar și un pic cam, hmm, cum să spun, prea bun ca să fie adevărat.
Găurile de vierme, cum le numesc cei din branșă, au fost văzute doar în teorie până acum, ca un fel de povești în jurul focului pentru astronomi, iar noul studiu, care își arată fața în revista Popular Mechanics, sugerează că spațiu-timpul ar putea, da, ar putea, să se comporte diferit, adică să fie influențat de aceste structuri destul de captivante, care, sincer, par să se amestece în realitate și în SF, și nimeni nu știe exact unde se termină una și începe cealaltă.
În centrul atenției este o anumită specie de găuri negre, anume cele Schwarschild, după numele fizicianului german Karl Schwarzschild, care sunt niște obiecte pe care nimeni nu le-a văzut cu ochii liberi, adică nu sunt nici în cluburile de viteză ale galaxiilor, nici în poze de la NASA, sunt doar acolo, în creierile noastre, așa cum spun cercetătorii care, de altfel, au îmbătrânit cercetând modurile acestea cvasi-normale (sau QNM, pe scurt) ale găurilor negre, care sunt, să zicem, vibrații ale cosmosului, dar nu vibrații de dans, ci mai degrabă de… înfine, teoretice.
Acest grup de oameni de știință, ce au privit universul cu ochi de vultur sau poate cu ochelari cu lentile de calitate, s-a jucat cu diverse abordări, inclusiv o metodă oarecum, haide să spunem, inovatoare pentru a defini cât de ciudate – sau fascinante – pot fi găurile acestea de vierme, din punct de vedere al configurării lor și, bineînțeles, au decis să testeze trei tipuri de perturbații, adică: scalare, gravitaționale axiale și electromagnetice, care din când în când sunt la modă în comunitatea științifică.
Ce spun rezultatele?
Rezultatele, care sunt ca o bombă pe punctul de a exploda în Physical Review D, oferă o čeie interesantă, sugerând că gaura de vierme, da, s-ar putea să mimeze niște trăsături de QNM-urile ale acelei găuri negre statice, ceea ce ar putea însemna că există tot felul de obiecte, cum le zic eu, „exotice”, care ar putea fi mai mult decât simple curiozități, dar toată lumea știe că unirea dintre teorie și cercetările în sine este mereu plină de hop-uri și de „poate”.
Dar ce înseamnă asta pentru viitor?
Se pare că toate acestea sunt în mijlocul unei discuții aprinse în cercurile științifice, iar unele studii anterioare au durat ore de dezbateri privind posibilitatea ca nucleele galactice active, să nu fie ceea ce ne învață că sunt, ci mai degrabă guri ale găurilor de vierme, nu găuri negre supermasive, adică total invers, wow!
Așadar, cercetătorii mai au mult de lucru, având în vedere că vor încerca să rafineze această abordare ciudată, jucându-se cu parametrii apropiindu-se de gâtul respectiv și analizând nu doar perturbațiile, dar și gravitaționale polare, fără a ști dacă au de-a face cu spația din teoria relativității sau altceva care ne-ar face să ne întrebăm ce știm de fapt despre univers, care este ca un ghicitor cu multiple răspunsuri, și, deși aceste guri de vierme par a fi înțesate în ficțiune, matematica poartă o mantie de mister care sugerează că ar putea, dintotdeauna, să existe.
Și de parcă nu ar fi destul, oamenii de știință, mai că au început căutările astea nebune după aceste punți intergalactice în întregul cosmos, ca și cum ar fi o vânătoare de comori pentru suflete pierdute în cele mai adânci colțuri ale universului, totul promițând noi perspective asupra naturii în sine a spațiu-timpului, dublând astfel și complexitatea structurii cosmosului. Un drum lung spre o nouă înțelegere a acestor minuni cosmice, care întâi i-au lăsat pe mulți în ceață.
Și mai nou, se pare că telescopul James Webb a descoperit un tip total nou de gaură neagră „ascunsă”, tăind toate cerințele de realitate despre ce numim „puncte roșii” din cosmos, va fi interesant, nu-i așa?
“`
