Gabriel Cojocaru: Drumul unui tânăr schior român spre visul olimpic
Într-o dimineață rece de iarnă, pe pârtiile acoperite de zăpadă din Sinaia, un tânăr schior își îndreaptă privirea spre vârfurile munților, simțind aerul rece și curat în plămâni. La doar 23 de ani, Gabriel Cojocaru este pregătit să își trăiască visul pe schiuri, fiind calificat pentru Jocurile Olimpice de Iarnă Milano–Cortina 2026. Povestea sa este o dovadă vie că perseverența, sprijinul familiei și dragostea pentru natură pot transforma un copil curios într-un atlet de elită, hotărât să își găsească locul printre cei mai buni din lume.
„Am început să schiez la vârsta de șase ani, iar primii pași în schi fond au fost prin antrenamente ușoare și distractive”, își amintește Gabriel cu un zâmbet nostalgic. Din acele momente simple petrecute pe pârtie, schiul a evoluat într-un mod de viață. Iarna, când temperaturile scăzute și traseele lungi îl provocau, a descoperit o lume care i-a oferit nu doar liniște, ci și provocări imense.
O alegere influențată de familie
„În schi fond m-a atras foarte tare pârtia, peisajele și antrenamentele. Am ales această disciplină influențat de frații mei, care practicau deja sportul, și, mai târziu, am fost și eu selectat”, adaugă el cu modestie. Gabriela nu vede schiul fond doar ca pe un sport de rezistență, ci ca pe o călătorie interioară, învățând zilnic ce înseamnă efortul, echilibrul și răbdarea.
Între România și Europa: Calea spre excelență
Pentru a-și atinge obiectivele, Gabriel își împarte timpul între România și alte țări europene, acolo unde infrastructura pentru schi fond este mai bine dezvoltată. „În prezent mă antrenez mai mult în afara țării în sezonul de iarnă, iar în sezonul de vară pregătirea are loc în România — la Cheile Grădiștei, Pârâul Rece și Brașov.”
Sprijinul pe care îl primește acasă este esențial pentru el. „Condițiile pe care mi le oferă statul român sunt foarte bune, iar Clubul Sportiv Dinamo București a contribuit foarte mult la susținerea mea, mai ales în pregătirea de vară la Brașov”, explică tânărul schior, recunoscător pentru oportunitățile primite.
Familia: Susținerea de neprețuit
În viața lui Gabriel, mulțumirile nu se îndreaptă doar către cluburi sau federații; familia este pilonul central al motivației sale. „Susținerea familiei pentru un sportiv este foarte importantă. Fiecare sportiv are nevoie de o îmbrățișare și un îndemn din partea familiei”. Cu un zâmbet, el adaugă: „Eu mă trag dintr-o familie mai numeroasă, așa că primesc mai multe îndemnuri, sfaturi și îmbrățișări — ceea ce m-a ajutat enorm să continui în acest drum”.
Privind spre viitor, Gabriel își definește clar obiectivele. „Obiectivul meu pentru următoarea perioadă este să obțin un loc cât mai bun la Campionatul Mondial de U23, care va avea loc în Norvegia, în luna următoare după Jocurile Olimpice. Îmi doresc din tot sufletul să fiu într-o formă cât mai bună acolo și sper să-mi îndeplinesc visul”, declară el cu determinare.
Pe termen lung, visele lui sunt ambițioase: „Îmi doresc o clasare în top 3 la Campionatul Mondial de schi role, iar iarna, în Cupa Europei, un top 10 la fiecare probă.” Deși obiectivele sunt mari, Gabriel rămâne conștient că performanța are nevoie de susținere. „Contează foarte mult ajutorul din partea sponsorilor. Momentan nu am niciunul, dar îmi doresc ca în viitor să vină alături de mine oameni care cred în potențialul meu.”
Un exemplu de curaj și ambiție
Pentru Gabriel Cojocaru, fiecare pas pe zăpadă reprezintă o dovadă a curajului. El nu aleargă doar pentru un clasament, ci pentru a demonstra că și din România se pot obține performanțe notabile, cu muncă, disciplină și speranță. Povestea lui este o lecție despre echilibru — între vis și efort, între familie și competiție, între modestie și ambiție. Când alunecă pe schiuri, probabil că revine la bucuria de a fi parte a unui vis care prinde viteză, așa cum a simțit-o prima dată la șase ani.
