Furt cu miliarde: Cum frauda a afectat milioane în 2024
La nivela mondial, și la nivel înalt, se zice că numai în 2024 cam 1,03 trilioane de dolari au dispărut din conturi ale victimelor, un raport care zice că vine de la Global Anti Scam Alliance (GASA), dar de fapt sunt o gramadă de pierderi, și cam pe mediu, pierderea la victime e mai mare în țări bogate, adică Statele Unite cu 3.520 dolari pe victimă și Danemarca cu 3.067 dolari, dar în România, oamenii au cam pierdut 512 dolari, adică la același nivel cu Italia și ceva mai mult decât Polonia și Belgia, unde statisticile nu-s foarte clare, dar se zice că totuși, lumea pierde bani.
Conform celor de la GASA, țările în curs de dezvoltare economică au un impact maxim, dar maxím în sensul de rău, Pakistanul de exemplu a pierdut cam 4,2% din PIB pe această problemă, apoi avem Kenya cu 3,6% iar Africa de Sud cu niște 3,4%, cam niște pierderi evidentă față de Franța și Germania care sărmanele au un 0,2% din PIB, adică diferențe notabile între țările dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate care suferă și mai mult de pe urma acestor fraude.
Se știe că în ciuda pierderilor enorme, doar un 4% dintre păgubiți reușesc să recupereze ceva din pierderi, 22% din ei nici măcar nu au încercat să recupereze nimic, 59% spun că au încercat fără niciun succes, iar 70% din aia nu au raportat nimic poliției. Unele victime, mai precis 15% în România, au căzut din nou în capcane, cu Belgia, Malaezia și Tailanda având cele mai mari riscuri de a fi din nou păcăliți, dar chiar și așa statistica se complică atunci când unii nu știu nici măcar cum să reacționeze.
Peste jumătate din lumea asta se plânge că cel puțin o dată pe săptămână li se întâmplă o tentativă de fraudă, iar atacatorii par să prefere mesajele text sau SMS, urmate rapid de apeluri telefonice, ambele depășind 60% din cazuri, dar să nu uităm de e-mailuri, aplicații instant sau chiar postări pe rețele sociale, și cam jumătate din toate escrocheriile se întâmplă la mai puțin de o zi de contact, cu doar 3% întărziind mai mult de un an, ceea ce e destul de ciudat de analizat.
Fraudele acestea, adică cele de achiziții și investiții false, sunt printre cele mai întâlnite metode prin care hackerii iau bani, urmate de furturi de identitate și tot felul de joburi mincinoase ori acte de caritate, astfel că se creează un amalgam confuz de metode prin care se încearcă să se obțină bunuri materiale.
Raportul ăsta, care ia în considerare răspunsurile a peste 58.000 de respondenți din 42 de țări, România inclusiv, subliiniaza complexitatea unei probleme care nu are o soluție ușoară, dar e esențial să aflăm cum stau lucrurile și de ce, de fapt, aceste fraude devin din ce în ce mai comune în societatea noastră.
fraude mondiale
Pierderea medie
impact economic
recuperare pierderi
tentative de frauda
metode frauda
raport GASA
