Multe dintre alimentele pe care le consumăm zilnic sunt pline de pesticide care le fac să reziste mai mult la raft, arată studiile în alimentație și probele recoltate de inspectorii sanitari în urma controalelor.
Brânza de oaie făcută din lapte de vacă sau din ulei de palmier, precum și roșiile fără gust sunt doar câteva exemple. Comercianții se revoltă atunci când sunt întrebați, iar autoritățile recunosc că sancțiunile sunt prea mici pentru a opri frauda alimentară.
Fenomenul fraudei alimentare a devenit tot mai întâlnit în țara noastră, mai ales în contextul în care românii se bazează mai mult pe prețurile mici decât pe calitate. Astfel, ajungem să cumpărăm alimente care ne fac mai mult rău decât bine. Experții avertizează că unele ingrediente pot duce la apariția sau agravarea unor boli, deoarece verdeturile, fructele și legumele conțin de multe ori un nivel excesiv de pesticide, mult peste limita admisă. De asemenea, unele tipuri de brânzeturi nu conțin lapte, ingredientul principal.
Reporterii Realitatea Plus au realizat un material cu camera ascunsă în diferite piețe și magazine din Capitală pentru a vedea unde trebuie să ne orientăm atunci când cumprăm anumite alimente.
Comercianții au reacții halucinante atunci când sunt întrebați despre proveniența produselor și ingredientele folosite. Desi mulți vând brânzeturi și lactate sub denumirea de Sibiu, datele arată că tarabele piețelor sunt pline de așa-zisi “sibieni”, care vând brânză neetichetată și nu au nicio legătură cu adevărații ciobani de la Jina. Această situație este recunoscută și de autorități.
“Am avut situații în care au declarat că e brânză de oaie și era brânză făcută din lapte de vacă sau au fost situații în care nu am găsit absolut deloc lapte și erau din fel de fel de produse vegetale. Adică ați găsit și brânza făcută din ulei de palmier?” a declarat Dănuț Pale, Vicepreședinte ANSVSA. “Noi recoltăm probe și avem laboratoarele autorității sanitare veterinare răspândite în fiecare județ. Ori de câte ori avem o suspiciune recoltăm”, a adăugat oficialul ANSVSA.
Sancțiunile impuse pentru frauda alimentară sunt însă mult prea mici pentru a opri acest fenomen.
“Dacă discutăm despre produse agro-alimentare care se găsesc în piețe, trebuie să fim foarte atenți la certificatul de producător care se găsește pe taraba respectivă – discutăm de ceapă, de cartofi, de legume, de brânză. Trebuie să se regăsească datele de identificare și ce poate să comercializeze. Dacă scrie doar brânză de capră și el vinde brânză de oaie, atunci acolo e ceva în neregulă”, a afirmat Sorin Mierlea, președinte InfoCons.
Medicii atrag și ei atenția asupra acestui fenomen.
“Produsele se fac ca să fie vândute, nimeni nu face mâncare doar pentru a satisface senzatia de foame, așa cum făcea mama. Noi facem acum mâncare industrială pentru a fi cumpărată și vândută, iar indicația producătorului este să fie ieftină și gustoasă”, a spus Doru Negru, Medic Primar Diabet Zaharat, Nutriție Și Boli Metabolice.
Inspectorii sanitari pregătesc acum sancțiuni care pot ajunge până la 70.000 de lei pentru frauda alimentară.
