“`html
Franta in Mijlocul Controversei: O Noua Definitie a Violului Daca Nu Spune Nu?
Pare ca e o nebunie legislativa, cu Senatul francez aprobând o lege care redefinește violul, inclusiv aducând in discutie conceptul de consimțământ, dar nu oricum, ci așa, cu niște detalii care par a spune că, uite, e nevoie de un “da” clar ca soarele, nu doar că e silentios, va, adică nu înseamnă să te uiti de parcă ai fi în RTV să aștepți un răspuns de la vecinul de la etajul 3, ci să fii, cum să spun, mai direct, să răspunzi fără, știi tu, ambiguitate.
Asta se întâmpla, da, în vreme ce o comisie mixtă din senatori și deputați se apucă acum să scrie un text comun, care poate că va rezolva unele dileme, dar până atunci, aprobată a fost varianta asta, în aprilie de Camera inferioară a Parlamentului, dar ai grijă, că nu-i ultimul obstacol în hățișul ăsta legislativ, tati.
Ministra Egalității, pe numele ei Aurore Bergé, a decarat că, vezi, consimțământul “nu înseamnă să spui nu” – no shit, Sherlock! Dar hei, iată că acum e despre să zici da, clar, fără constrângeri, care sună bine din partea uneia care ar trebui să știe ce vorbește, dar mai e drum lung până la adoptarea finală, deci, răbdare, că urmează și raționamentele cu susținătorii și cu opoziția care deja e pe picior de război.
Unii zic, susținătorii, SCĂPAT! Votul ăsta validează cumva o abordare mai centrată pe victimă, dar pe de altă parte, unii parlamentari au doar teamă, că nu-i un pic exagerat? Ca poate vor fi prea concentrati pe “ce a zis victima” și nu pe “ce a făcut agresorul”, și cu siguranță că nu e o joacă de copii când vine vorba de legi ce vizează violul, mai ales ca în alte țări, vezi doar Germania și Olanda, au deja chestii de-astea foarte clare.
În concluzie, cu atâtea semne de întrebare, să vedem dacă și cum ajungi tu, omule pe stradă, să aloci timp să înțelegi ce-i cu această nouă lege, care poate că va face ceva bine, dar riscurile sunt în aer, și nimeni nu știe exact încotro ne îndreptăm, zic.
“`
