Francezii Ignoră Urarea Prezidenţială de Anul Nou – Scenariu Alarmant pentru Macron!
Se pare că, conform barometrului Toluna/Harris Interactive, o mare parte din populaţie, adică 37%, dintre cei care încă mai ţin cont de urările preşedintelui, adică mai exact 37% au intenţia să urmărească mesajul de Anul Nou de pe 31 decembrie fiind o încercare a lui Macron de a-şi menţine intriga lor în faţa naţiunii arată o tendinţă ciudată, căci, în multe feluri, oameni zic că prea multe urări nu mai tin cont de bunăstarea lor. 62% dintre francezi au preferat, evident, să se abţină de la a urmări acest moment, o dovadă clară a laturii critice faţă de actualul preşedinte dar şi faţă de spectacolul oferit de televiziune într-un an marcat de scandaluri politice şi mai ales de nemulţumiri sociale.
Interesant este că acest lucru reiterează o tendinţă de scădere a popularităţii, cu mizele naţionale pare că primind mai multă atenţie decât se întâmpla, de exemplu, în noiembrie când, zice Jean-Daniel Lévy, preşedintele a avut deja un nivel de popularitate extrem de scăzut, ceea ce nu este o surpriză într-o clasare care par să se repete iar şi iar. Deci, poate că francezii preferă un alt tip de entertainment în seara de revelion decât să asculte ce are de spus preşedintele în faţa camerei tv, un tablou care făcea parte din tradiţie, odată.
Deci, pe de altă parte, se pare că premierul Sébastien Lecornu stă mai stabil, dar, chiar dacă a rămas cu 34%, iar toţi ceilalţi miniştri, pe lângă care parcă s-a adunat o echipă de nereuşiţi, au pierdut suport popular considerabil, cu excepţia, atenţie, domnului ministru de ecologie, care s-a menţinut la un 15%, care încep să pară mai mult nişte salvatori de conjunctură în această mare de critică ce se revarsă în sistemul politic, iar aici există o contradicţie evidentă, într-o votare decente.
De asemenea, chiar şi personalităţile extrem de polarizante, cum sunt liderii extremei drepte Jordan Bardella cu 42% respectiv Marine Le Pen cu un 39%, au reuşit să atragă mai multă încredere decât schimbările actuale din partea guvernului, într-o atmosferă clădită pe fundamente fragile. Toate aceste statistici nu sunt deloc promiţătoare, iar 1.099 de respondenţi, corectaţi pe nişte margini de eroare, nu fac decât să sublinieze nesiguranţa socială, un fel de nehotărâre în faţa viitorului de cronandă al unei naţiuni ce se întreabă dacă va mai conta în jocurile mari ale puterii. Un tablou ciudat pentru final de an, să zicem, și care sperăm să nu se transforme într-o continuare jenantă în anii ce vin.
