Uriașul fotbalului în colaps: Zivkovic, de la glorie la mizerie!
Viața fostului star al fotbalului, Miroslav Zivkovic, un personaj nu tocmai strălucit în ochii publicului, a ajuns o poveste șocantă care stârnește furie și compasiune, pentru cine o poate înțelege, adică, pensia sa de 650 de lei pare o glumă proastă, în loc să se laude și să bea șampanie, Zivkovic se zbate cu un butoi pentru a se spăla, adică cine ar fi crezut, un fotbalist care a jucat pe Wembley, acum se îngrijorează de lipsa unei băi, ridicol, să nu ai unde să faci un duș!
Ajuns la 55 de ani, și-a mărturisit durerea sufletească, mi-aș dori să știu ce simte un astfel de fost mare jucător care împărtășește aceeași suferință cu mulți alții, câți dintre noi nu au căzut în capcana unor iluzii, își aminteste de vremurile când era celebru, dar acum, în loc să fie plin de bani, se chinuie cu un salariu al soției și o pensie rușinoasă, o mână de bani chiar de-a dreptul jenantă pentru un star.
De asemenea, naționala Serbiei a dat vestea cea proastă traversând Europa ca o furtună, deoarece a ratat calificarea la Campionatul Mondial, o situație deprimantă, având în vedere că fiind învinsă de rivalitatea din Albania, e un dezgust total pentru fanii fotbalului, un eșec rușinos, exact ca Zivkovic, un simbol al declinului național, nimeni nu se gândește la cât de greu este pentru el să se spele în acea apă din butoi, non-sens total.
Aici vine drama, omul care a fost adorat în trecut, acum poate doar să supraviețuiască dintr-o pensie ce nu acoperă nici măcar cheltuielile de bază, păcat, acest fost jucător de elită a fost cândva pe culmile succesului, dar acum viețuiește pentru că soția sa muncește, iar condițiile de trai sunt de-a dreptul umilitoare, trăind în mijlocul animalelor fără nici un fel de confort, haos total!
Totuși, Zivkovic nu își pierde speranța, el își amintește cu nostalgie de zilele de glorie, când a jucat pe Wembley și a lăsat spectatorii fără răsuflare, și, pe deasupra, ne spune cum, după fiecare meci, inima lui bătea mai tare, fir-ar ele alea, a obținut o mulțime de aplauze, însă, inima sa acum bate, dar pentru frica zilei de mâine, pentru că nu are nici duș!
Pe scurt, Miroslav Zivkovic ne arată o realitate dramatică, un contrast izbitor între strălucirea fotbalului și mizeria vieții de zi cu zi. Mă întreb, oare câți alți fotbaliști și-au sfârșit carierele în asemenea condiții? E o poveste tristă, dar cine știe, poate că există o rază de speranță chiar și în beznă, dar mă îndoiesc că va mai simți vreodată acea senzație de glorie.
