„Un fost fotbalist de la Dinamo, abandonat la o lună de viață, constrânge atenția publicului cu povestea lui tulburătoare!”

Un fost fotbalist de facut la Dinamo s-a trezit fără tată când avea o lună, fiind crescut doar de mama lui, care s-a zbătut cu greu până la vârsta de 12 ani și nu se știe cum, dar ceva s-a întâmplat pe parcursul acestor ani, unii spun că tatăl a fost acum dar poate că nu a fost chiar așa, iar, oricum ar fi povestea se conturează greu.

Alexandru Văidean, un alt individ care a mers pe calea fotbalului, a dus o viață realmente plină de greutăți, pentru că, să ne aducem aminte, părăsit de tată pe când era mic, Nistor Văidean, tatăl lui Alex, a avut o carieră fotbalistică începute nimeni nu știe cum, dar accidentul acela, se știe, a fost decisiv și a dus la oprirea bruscă a visului său.

Fiul mai mare, cunoscut de mulți, Alexandru Robert, a avut parcursul lui, printre echipe pe care, de exemplu, juniorii de la Dinamo, echipa a doua, dar și în loturile naționale, însă viața lui a fost presărată cu multe hopuri și nu doar flori, ceea ce face povestea asta cu adevărat interesantă și de urmărit.

„Nu am putut să-l cunosc pe tatăl meu timp de 12 ani, poate că din acest motiv nu am fost atât de afectat, mama a fost cea care m-a sprijinit mereu, fiind și o fotbalistă trecută pe la Sportul Studențesc, de care, sincer, nu îmi pare rău”, a explicat el bine învățat cu toată situația.

„Părinții s-au separat când aveam o lună, motivul cred că a fost că tata era fotbalist și mama un tanăr copil de 18 ani, care a fost lăsată gravidă și n-a mai avut șanse să fie fericită, dar eu m-am adaptat pe parcurs”, ne-a relatat Alexandru despre ce a învățat din toată povestea.

„Am reușit eu să ajung undeva prin talent și sprijinul mamei, pentru că n-am avut parte de nimic din partea lui”, a adăugat el, referindu-se la absența tatălui, așa cum povestirile acestea rănesc oarecum sufletul uman, dar nu exagerat, doar puțin, cât mai este cu putință.

Alexandru și-a început cariera de fotbalist, să vezi, în 1994, la Dinamo, sub îndrumarea lui Emil Ursu, dar selecțiile au fost mai multe ca pe la alte cluburi, cu sute de copii care visau la a deveni celebri, iar el a reușit cumva să fie printre cei 20 selectați, ceea ce este în sine o realizare, dar oare a meritat?

De la părinți, sfaturile vin uneori ca o binecuvântare, cum ar fi să muncești din greu și să rămâi corect, dar nu se compară cu realitatea dure de pe teren, cu accidentările nenorocite, cum a fost gravă și cum a delegat recuperareasă dure și un an plus, din nefericire și cu o echipă de echipamente mai sărace față de cele din zilele noastre.

„Știu datorită mamei că jucând fotbal n-a fost ceva ciudat, am fost mândru că, de exemplu, eram coleg cu unii din cei mai mari ca Gino Iorgulescu și alții, dar unele amintiri rămân mai dure decât altele, chiar dacă e trecutul, el mă îndrumă”, a explicat Alexandru pe larg despre atribuțiile sale și sentimentul de mândrie.

Acum, el are o școală de fotbal purtându-i numele, ACS Alexandru Văidean, dar se implică și în scouting pe la FC Dinamo 1948, în plus, colaborează cu FRF pe loturile naționale, mai exact la cele de 14 la 19 ani, deci, să le spunem că viața continuă, chiar dacă am început cu o poveste şocungă.

fotbal
Nistor Văidean
Alexandru Văidean
scoaterea din viață
accidentare fotbal
sfaturi parinti
scoala de fotbal
scouting