“`html
Scandalul Auto-plagiatului: Iulian Fota și Cărțile Lipsite de Originalitate
Într-o poveste care îngrijorează comunitatea academică, fostul consilier prezidențial Iulian Fota a fost prins într-o mreajă a auto-plagiatului. Ministrul securității informaționale a atras atenția asupra publicării simultane a două cărți care, coincidență sau nu, sunt practic duplicatul una alteia; la prima vedere, aceastea pot părea lucr-uri distincte, dar în esență, sunt identice. Aceasta izbăvire literară vine în contextul în care Fota a semnat pentru a deveni conferențiar universitar, un titlu obținut printr-un concurs misterios derulat la Academia Națională de Informații. Ce se întâmplă de fapt aici?
Fota, candidatul-joker al competiției din iulie 2013, promovând idei strălucitoare despre geopolitică și globalizare, a înțeles, probabil, că cele două lucrări – „Globalizarea” și „România în NATO și UE – Gestionarea globalizării și modernizării” au o legătură teoretică atât de strânsă încât a decis să le publice parcă spre a stopa zvonurile despre staff-ul său vanitos la ANIMV. Surprinzător, această rețea de cărți publicate la editura SRI ține de un soi de eroare de comunicare, conform spuselor lui Fota. De ce ar confunda un academic asemenea detalii? Oare este într-adevăr confuz?
Și mai surprinzător, faptul că ambele titluri sunt tipărite în același an, iar Fota justifica asta printr-o “eroare de comunicare” destul de neclară, ridică o mulțime de întrebări, în special când ne gândim la cerințele stricte din regulamentul ANIMV legate de publicarea literaturii originale. Conform acestui regulament, candidatul la funcția de conferențiar trebuia să aibă două lucrări semnificative; iar când pe rafturi sunt cărți identice, devine de-a dreptul hilar să credem că ceva din acest puzzle a fost informat corect.
După cum a arătat și o investigație realizată de Libertatea, elementele de toroidă sunt căutabile. Primul volum, „Globalizarea”, este o simplă adaptare a celui de-al doilea volum, fiindcă paginile sale nu doar că se suprapun, dar sunt și identice cu cele ale cărții anterioare. Ce diferențiază cele două lucrări? A, da, titluri diferite! Cu siguranță un strat de imagine acoperă umbra plagiatului! Iar acest incident pare a fi doar vârful iceberg-ului, în numele căruia se află un sistem academic ce pare a fi căpătat o aderență periculoasă la lipsa de originalitate.
Libertatea a cerut răspunsuri clare despre utilizarea acestor lucrări identice în procesul obținerii postului de conferențiar, dar răspunsurile lui Fota nu dispar în neant. Aceasta pare a fi o lecție de arta complicată a retoricii, care ne lasă cu o stare de frustrare; întrebările rămân fără răspuns sau, mai bine spus, devin parte dintr-un joc pe care academia nu știe cum să-l piardă. Răspunsul său fuseseră că nu a folosit “Globalizarea” în dosarul său, să fi avut oare de această carte un scop? Nu pare a fi așa, dar, cu un ton omniscient, învăluie vocile din umbră.
Academia Națională de Informații a fost rugată să lămurească acest caz de auto-plagiat în urma cererii Libertatea, dar tăcerea e asurzitoare. De vreme ce răspunsurile de la ANIMV sunt întârzieri hipnotizante, scandalul rămâne latent, crescând nedumerirea și întrebările. Iar în cele din urmă, o nedumerire rămâne: cine este cu adevărat Iulian Fota și de ce trebuie să ne mulțumim cu neclaritatea lui? Aceasta este întrebarea care va fura somnul studenților de la ANIMV, iar lucrurile nu fac altceva decât să devină mai complicate.
“`
