Două drone neutralizate de Forțele Aeriene Române în ultimele 24 de ore, pe fondul unui cadru legislativ controversat
În ultimele 24 de ore, două drone care au pătruns ilegal în spațiul aerian românesc au fost doborâte de un avion F-16 Fighting Falcon al Forțelor Aeriene Române, în baza noii legislații adoptate în 2025. Această lege, care conferă Armatăi Române dreptul de a interveni împotriva dronelor intruse, a fost însă contestată atât în Parlament cât și la Curtea Constituțională de formațiuni politice precum AUR, S.O.S. România și POT, care au adus acuzații privind afectarea suveranității naționale.
Detalii despre incidentele recente
Primul incident a avut loc ieri dimineață, atunci când un avion F-16 Fighting Falcon a doborât o dronă care pătrunsese ilegal în regiunea de sud a județului Buzău. A doua dronă a fost neutralizată astăzi, la aproximativ 10 kilometri de Sfântu Gheorghe, în județul Tulcea. Acțiunile au fost realizate de același pilot român, care a intervenit pentru a proteja integritatea spațiului aerian național.
Aceste evenimente au readus în prim-plan Legea privind controlul utilizării spațiului aerian național, adoptată în 2025, care permite Forțelor Armate să neutralizeze sau să doboare dronele care intră neautorizat pe teritoriul țării. Această lege a avut un parcurs legislativ marcat de controverse și opoziție din partea unor grupări parlamentare.
Opoziția politică față de noua legislație
Legea a fost supusă votului în Camera Deputaților în februarie 2025, unde parlamentarii AUR, S.O.S. România și POT s-au pronunțat împotriva adoptării ei, poziție menținută constant pe toată durata dezbaterilor parlamentare.
Rezultatul votului în plenul Camerei a fost 196 voturi pentru, 99 împotrivă și 2 abțineri. Pentru adoptare au votat PSD, PNL, USR, UDMR și deputații grupului minorităților, în timp ce AUR, S.O.S. România și POT au votat împotrivă. Abținerile au aparținut unor parlamentari neafiliați vreunui grup. Ulterior, legea a fost adoptată și de Senat, la data de 26 februarie.
Reprezentanții AUR au argumentat că legea încalcă prevederi constituționale și că mecanismele de cooperare prevăzute în text ar putea prejudicia suveranitatea statului român, riscând totodată escaladarea tensiunilor cu Federația Rusă.
Contestația la Curtea Constituțională și decizia acestui for
După adoptarea legii, AUR, S.O.S. România și POT au depus o sesizare comună la Curtea Constituțională, solicitând să se declare neconstituțional actul normativ. Contestația viza în special elementele referitoare la colaborarea cu structurile NATO și posibilitatea transferului temporar al autorității operative în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană a Alianței, invocând faptul că aceste prevederi ar afecta suveranitatea României.
Cu toate acestea, pe 27 martie 2025, Curtea Constituțională a respins în unanimitate această sesizare, stabilind că legea este conformă cu prevederile Constituției. Ulterior, actul normativ a fost promulgat oficial și a intrat în vigoare, asigurând astfel cadrul legal necesar pentru acțiunile militare împotriva dronelor ilegale.
Contextul incursiunilor neautorizate ale dronelor
De la debutul conflictului din Ucraina, autoritățile române au raportat zeci de cazuri în care drone au pătruns în spațiul aerian național fără autorizare. Unul dintre cele mai grave incidente a avut loc în luna mai, când o dronă s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați, provocând rănirea a două persoane.
Acest incident a atras condamnarea din partea NATO și a Uniunii Europene, care au acuzat Rusia de încălcarea spațiului aerian românesc și au atras atenția asupra riscurilor similare la adresa securității regionale.
Impactul noii legislații în situații operative
Intervențiile realizate în ultimele două zile au beneficiat de cadrul legal oferit de legea adoptată în 2025, care a fost validată de Curtea Constituțională. Astfel, Forțele Aeriene Române au putut reacționa prompt și eficient în fața incursiunilor ilegale ale dronelor, folosind mijloace de neutralizare autorizate de lege.
Aceste acțiuni reprezintă primele aplicări concrete ale unui act normativ ce reglementează strict modul în care spațiul aerian național poate fi protejat împotriva unor amenințări noi, ca cele generate de aparatele fără pilot.
Reacții și declarații oficiale
Deși numele pilotului care a doborât dronele nu a fost dezvăluit pe scară largă, în presă a apărut o mențiune referitoare la generalul Gheorghiță Vlad, care și-a exprimat dorința ca acesta să fie decorat pentru acțiunile sale. Această afirmație subliniază aprecierea oficială față de intervențiile operative realizate în cadrul noii legislații.
Cele două incidente recente reafirmă importanța legii din 2025 și reflectă un angajament concret al autorităților române de a-și apăra teritoriul împotriva pătrunderilor neautorizate, în contextul geopolitic tensionat al regiunii.
