Autoritățile din sudul țării sunt angrenate într-o luptă acerbă împotriva epidemiei de virus Nipah din Kerala și au decis să închidă centrele religioase în încercarea de a controla răspândirea. Până în prezent, două persoane au decedat, iar alte 700 sunt considerate suspecte de infectare și urmează să fie testate în Kerala.
Epidemie mortală de virus Nipah în India
Conform ministrului sănătății, Veena George, 77 dintre aceste persoane sunt considerate cu risc ridicat. Populația a fost sfătuită să stea acasă și să fie vigilenți cu starea lor de sănătate. Între timp, școlile din Kozhikode au fost închise, iar șapte sate au fost puse în carantină, având în vedere că nu există încă un vaccin disponibil împotriva acestui virus, care are o rată mortalitate de 75%.
Similar cu Covid-19, virusul Nipah a fost inițial transmis de la animale la oameni și acum se răspândește direct de la o persoană la alta și prin intermediul alimentelor contaminate. Simptomele comune ale bolii includ dureri de cap și stări de somnolență, însă persoana infectată intră de obicei în comă în doar câteva zile și apoi moare.
Această nu este prima dată când Kerala se confruntă cu o asemenea epidemie. În 2018, 77 de oameni au murit, iar în 2019 aproximativ 300 de persoane au fost plasate în carantină. Virusul Nipah a lovit și Malaezia în 1998, infectând 300 de persoane și provocând moartea a peste 100 dintre acestea. Numele virusului provine de la satul Kampung Sungai Nipah din Malaezia, de unde a izbucnit primul focar.
Virusul Nipah este un virus zoonotic transmis de lilieci, care provoacă infecții la oameni și alte animale, cu o rată ridicată a mortalității. Focarele de boală declanșate de acest virus au avut loc în principal în Africa de Nord-Est și Asia de Sud-Est. Virusul Nipah face parte din genul Henipavirus, alături de virusul Hendra, care a generat, de asemenea, focare de boală.
Cercetătorii cred că virusul a apărut în 1947, dar a fost studiat în detaliu doar după epidemiile din Malaezia, în anii ’90. Simptomele infectării cu Nipah includ febră, dureri de cap, dureri musculare, vărsături și dureri de gât, care pot fi urmate de amețeală, somnolență, encefalită acută, pneumonie acută și convulsii.
Primele cazuri de infecție cu virusul Nipah au fost identificate în 1998, când un focar în fermele de porci din Malaezia a provocat infectarea a 265 de persoane și moartea a 108 dintre ele. Virusul a revenit în 1999, având drept rezultat sacrificarea a peste 1 milion de porci, ca o măsură drastică de combatere a bolii.
Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a clasificat virusul Nipah ca fiind un agent de Categoria C. Organizația Mondială a Sănătății a identificat virusul Nipah ca fiind o posibilă cauză a unei viitoare epidemii, alături de Covid-19 și alte boli. Datele seroprevalenței și izolărilor de virus arată că liliecii de fructe Pteropid, inclusiv Pteropus vampyrus și Pteropus hypomelanus, găsiți în Malaezia, reprezintă sursa primară a virusului Nipah.
Se crede că transmiterea virusului de la lilieci la porci în Malaezia se datorează suprapunerii din ce în ce mai mari în habitatul lor. La ferma deținută de unde a pornit epidemia, livada era situată în apropierea porcilor, permițând astfel scurgerea urinei, fecalelor și a fructelor consumate parțial de porci, care au contaminat fructele.
