FMI scade din nou prognoza de creştere a economiei României: Ce prevăd experţii pentru 2024?

În timp ce economia globală se confruntă cu incertitudini semnificative, România nu este scutită de presiunile externe. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit din nou în scădere prognoza de creştere a economiei românești, aducând o undă de îngrijorare în rândul experților și factorilor de decizie din țară.

O misiune a FMI condusă de Jan Kees Martijn va vizita Bucureștiul în perioada 5-8 noiembrie, pentru o vizită cu caracter obişnuit. Echipa Fondului va analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi va realiza o actualizare a perspectivelor macroeconomice.

În cel mai nou raport “World Economic Outlook”, publicat recent, FMI a revizuit în scădere la 1,9% estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie.

Conform noilor cifre publicate de FMI, după o creştere de 2,1% anul trecut, avansul economiei românești va încetini la 1,9% anul acesta, urmând să accelereze până la 3,3% în 2025. În primăvară, FMI estima un avans de 2,8% al PIB-ului României în 2024, cifre revizuite, de asemenea, în scădere, faţă de un avans de 3,8% prognozat în toamna anului trecut.

Scăderea prognozei de creștere este legată de o serie de factori, inclusiv:

• Inflația ridicată: România se confruntă cu o inflație persistentă, care afectează puterea de cumpărare a populației și erodează încrederea consumatorilor.
• Presiunile externe: Războiul din Ucraina și criza energetică au adus incertitudini și au afectat lanțurile de aprovizionare, afectând economia românească.
• Lipsa de investiții: România se confruntă cu un deficit de investiții în infrastructură și în capital uman, ceea ce afectează creșterea pe termen lung.
• Debitele publice ridicate: România are un nivel ridicat al datoriei publice, ceea ce îngreunează finanțarea investițiilor și crește riscurile economice.

În plus, instituția financiară internațională se aşteaptă la o continuare a agravării deficitului de cont curent al României, până la 7,5% din PIB în 2024, de la un nivel de 7,1% din PIB, prognozat în aprilie. FMI previzionează o reducere uşoară a deficitului de cont curent, până la 7% din PIB în 2025, faţă de o scădere până la 6,8% cât estima în primăvară. Potrivit prognozelor FMI, deficitului de cont curent al României va rămâne la un nivel ridicat inclusiv în 2029, când se va situa la 5,9% din PIB.

Această revizuire a prognozei de creștere este un semnal de alarmă pentru România. Țara trebuie să ia măsuri urgente pentru a stimula creșterea economică și a reduce vulnerabilitățile. Printre soluțiile care pot fi luate, experții recomandă:

• Combaterea inflației: Măsuri agresive pentru a controla inflația, cum ar fi reducerea cheltuielilor publice și o politică monetară restrictivă.
• Stimularea investițiilor: Stimularea investițiilor private și publice în infrastructură, educație și cercetare și dezvoltare.
• Reforme structurale: Implementarea unor reforme structurale care să îmbunătățească climatul investițional și să sporească competitivitatea economiei.
• Controlul deficitului public: Reducerea deficitului bugetar și a datoriei publice pentru a reduce riscurile financiare.

În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.

Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.

Revizuirea în scădere a prognozei de creștere a economiei românești ridică o serie de provocări pentru guvernul de la București. Este crucial ca factorii de decizie să implementeze politici eficiente pentru a stimula creșterea economică, a reduce vulnerabilitățile și a asigura o evoluție pozitivă a economiei românești în viitor.