“`html
Ministerialul Romilor: O Alese Separată în Ciclul Politic
Într-o mișcare care a uluit pe toată lumea, ziarul francez Le Monde ne aduce în față numirea lui Florin Manole, un tip de 41 de ani, în fruntea Ministerului Muncii, el devenind astfel primul ministru rom rom, ceea ce e cu adevărat istoric, dar, bineînțeles, România nu este tocmai străină de discrimination pentru minoritatea romă, o problemă strigătoare, dar hai să nu ne abatem de la subiect.
Hai să ne uităm puțin la victoria lui Nicușor Dan, tipul independent, care nu are legătură cu livadă dar a prins un vibe de proaspăt în politica românească, de parcă ar fi o briză de primăvară, mai ales după alegerile din 18 mai 2025, dar, cum ziceam, și coaliția cu Ilie Bolojan pare că se zvârcolește într-un fel de continuitate care nu e tocmai captivantă – doar șapte din cei 16 miniștri sunt fețele vechi și doar două femei pe posturi ministeriale. Ai zice că suntem la o petrecere unde toți se reped să ocupe aceleași locuri.
Le Monde, cu o deschidere jenantă, subliniază numirea lui Manole ca fiind „o numire care a ieșit în evidență” – dar ce despre acele vremi când romii erau mai mult o umbră pe marginea societății? Ciudat, nu? Sociologul Ciprian Necula spune că e un lucru mare că Florin Manole își asumă rădăcinile și se vorbește de stigmatizarea pe care o simt tot mai mulți romi, de parcă ar fi un blestem care bântuie generații. Oare câți nu vor să spună „sunt rom” dar le e frică de consecințe?
Recensământul din 2021 ne-a dat o cifră: 569.477 de romi, dar ONG-urile spun, ah, dar adevărul e mult mai vast, de parcă nu putem număra, iar Florin, sărmănelul, a crescut prin Slobozia, un loc unde familia lui vorbea mai mult românește în familie decât în lume. Tatal a rămas fără muncă, iar mama, o croitoreasă, a plecat în Spania, poate cu speranța de a întoarce acasă mai mult decât a dus, dar parcă totul sună a poveste grea.
Și acum, despre acele remarcile rasiste care îți taie răsuflarea, cum ar fi: „Ești foarte inteligent, păcat că ești țigan” – cuvinte care te marchează și pe care le duci în spate o viață. Dar, pe de altă parte, nu a stat pe gânduri și a mers mai departe, învățând despre romi și istoria lor, și bazându-se pe ce avea de oferit în postura de activist și politician de PSD. Oare e greșit să vrei să îmbunătățești viața comunității tale?
PSD este descris ca „cel mai mare partid al țării” dar și „plin de scandaluri”, bineînțeles că în politica românească nu lipsesc micile fapte de corupție, un spectacol care îti taie răsuflarea, și alegătorii par să nu fi uitat, dar acum se trezesc cu PSD și PNL din nou pe barca guvernamentală. Oare ce transformări are nevoie acest partid? Moștenirea lui Manole ar putea fi cheia, un oarecare simbol, nu?
Cum spune el, „e greu să fii de dreapta” dar e datoria lui să își asume misiunea și să se ocupe de anii mulțumirilor bătrânilor, și deschiderea pieței muncii, iar 41% din romi sunt angajați, ciudat e că se lucrează pe marginea prejudecăților și marginalizării. Dar se pare că bătălia abia a început. Ce mai urmează?
“`
