Flavia Boghiu achitată definitiv în dosarul „catacombele Brașovului”: o bătălie juridică încheiată după doi ani și jumătate
Curtea de Apel Brașov a pronunțat o sentință definitivă de achitare în dosarul de corupție în care Flavia Boghiu, fost viceprimar al Brașovului din partea USR, era acuzată de abuz în serviciu. Instanța a statuat că „fapta nu există”, punând capăt unei lungi perioade de incertitudini și controverse juridice în jurul utilizării galeriilor subterane din Brașov, cunoscute drept „catacombele Brașovului”.
Contextul dosarului și acuzațiile aduse
Procesul penal a avut ca obiect utilizarea gratuită a galeriilor subterane de către Asociația Amural, care amenajase în aceste spații Brașov Underground Museum. Procurorii DNA au trimis în judecată în anul 2024 două inculpate, printre care și Flavia Boghiu, acuzate de abuz în serviciu și folos necuvenit. Anchetatorii au estimat un prejudiciu de aproape 300.000 de lei, reprezentând chirii și penalități neîncasate pentru utilizarea gratuită a spațiilor respective.
Într-un mesaj publicat luni pe rețelele sociale, Flavia Boghiu a transmis: „S-a încheiat! Astăzi am fost achitată definitiv în dosarul ‘Catacombelor din Brașov’. Curtea de Apel Brașov a dat sentința: fapta nu există. Eu știam de atunci că nu am făcut nimic. Diferența este că acum, în mod clar, instanța a demonstrat-o prin decizia definitivă.”
Retragerea din viața publică și impactul asupra carierei
Fosta viceprimăriță a explicat alegerea sa de a se retrage din funcția publică în contextul acestei bătălii judiciare, pentru a nu expune partidul USR la o confruntare considerată nedreaptă. „Această perioadă de nedreptate care mi-a afectat viața în absolut toate aspectele ei a fost un pic mai ușor de străbătut pentru că ați fost voi (…) USR nu are penali în funcții publice”, a subliniat Boghiu, exprimându-și recunoștința față de susținerea colegilor și a comunității.
Reacția președintelui USR Dominic Fritz
Dominic Fritz, președintele USR, a reacționat prompt după sentința definitivă, evidențiind suferința și sacrificiile personale pe care le-a îndurat Boghiu în această perioadă. „Fapta nu există. Trei cuvinte pe care Flavia Boghiu, fosta viceprimăriță USR a Brașovului, le-a așteptat doi ani și jumătate. Doi ani și jumătate în care un dosar fabricat, în urma unei plângeri penale făcute doar cu scopul de a o compromite, i-a luat cariera politică, liniștea personală și i-a pătat numele. Astăzi a venit sentința definitivă: fapta nu există, nu ‘probe insuficiente’, nu ‘vicii de procedură’, nu prescripție”, a declarat Fritz pe Facebook, citat de News.ro.
Acesta a calificat procesul prin care a trecut Boghiu drept un „calvar” și a atras atenția asupra faptului că comunitatea brașoveană a fost privată de contribuția unei persoane dedicate politicii curate. „Flavia, ai demonstrat că se poate face politică cu mâinile curate și cu fruntea sus, chiar și atunci când te costă totul. Oamenii ca tine sunt exact motivul pentru care existăm. Achitarea Flaviei nu e doar victoria ei, e victoria dreptății. Și dovada că nedreptatea are termen de valabilitate”, a adăugat președintele USR.
Dimensiunea personală a procesului și refuzul unei propuneri politice
Partenerul de viață al Flaviei Boghiu a povestit că ultimii doi ani au fost pentru aceasta o perioadă dificilă, pe care a caracterizat-o drept un „iad”. În același timp, el a dezvăluit că Boghiu a refuzat o ofertă de a deveni secretar de stat în Ministerul Muncii, alegând să aștepte finalizarea procesului ce o avea implicată, pentru a evita orice potențial conflict sau subminare a imaginii sale și a partidului.
Decizia Tribunalului Brașov din ianuarie 2026
Înaintea achitării definitive, Tribunalul Brașov a pronunțat, la începutul lunii ianuarie 2026, o hotărâre de achitare pentru Flavia Boghiu și Christina Manolache în același dosar „catacombelor”. Judecătorii au concluzionat atunci că acțiunile inculpatelor nu au fost săvârșite cu intenție și nu au produs un prejudiciu real.
Motivarea instanței preciza: „Chiar dacă fapta ilicită există, sub aspectul vinovăției nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru ca faptele inculpatelor să fie considerate infracțiuni.” Această decizie a reprezentat o etapă importantă în cadrul unei dispute penale care a generat semnificative controverse publice.
Puncte slabe ale acuzațiilor DNA și statutul juridic al catacombelor
Judecătorii au criticat în mod explicit fundamentul acuzațiilor DNA, indicând că acestea au stat pe o premisă juridică greșită privind proprietatea asupra galeriilor subterane. Conform deciziei Tribunalului, catacombele nu sunt proprietate privată a statului sau a municipiului Brașov și nici nu pot fi înregistrate în cartea funciară, întrucât nu se încadrează în definiția juridică a unei clădiri, teren sau alt bun economic valorificabil.
Astfel, închirierea acestora și, implicit, stabilirea unui prejudiciu reprezentat de chirii neîncasate a fost considerată imposibilă din punct de vedere legal. „Parchetul pornește de la o premisă faptică greșită”, a subliniat instanța în motivare. Judecătorii au adăugat că înscrierea contabilă a catacombelor, fără o hotărâre aprobată de consiliul local pentru includerea lor în domeniul privat, nu modifică statusul juridic al acestora.
Aspecte privind Brașov Underground Museum și legalitatea utilizării spațiului
Brașov Underground Museum, inaugurată în iunie 2021 de Asociația Amural, a funcționat doar 70 de zile înaintea declanșării scandalului public. Utilizarea gratuită a catacombelor fără o hotărâre a consiliului local a fost ulterior considerată nepermisă. Mai mult, o eventuală hotărâre de legalizare a parteneriatului putea fi adoptată doar pentru o organizație cu statut de utilitate publică, condiție pe care Asociația Amural nu o îndeplinea.
O propunere în acest sens, înaintată în luna august 2021, a fost respinsă de consilierii locali, ceea ce a aprofundat incertitudinea juridică asupra statutului muzeului și a folosinței galeriilor subterane.
Sentința definitivă a Curții de Apel Brașov reprezintă o decizie care clarifică aspectele juridice legate de această speță și revine asupra unor acuzații formulate în baza unor presupuneri considerate eronate de instanță, încheind astfel o perioadă marcată de tensiuni politice și personale pentru Flavia Boghiu și ceilalți implicați.
