“`html
Președintele Finlandei lansează avertismente înflăcărate! Garanții de securitate sau o armă cu două tăișuri?
Așa-numitele „garanții de securitate” pentru Ucraina discutate de președintele Finlandei, Alexander Stubb, sunt mai mult decât simple vorbe, el afirmând că aceste promisiuni implică drepturi de intervenție militară din partea statelor europene, în cazul unui nou atac din partea Rusiei, despre care se știe că e mai agresiv și imprevizibil ca niciodată, dar ce va urma? Rămâne de văzut dacă lumea va lua aceste asigurări în serios sau dacă vor fi doar un alt capitol dintr-o poveste nesfârșită de promisiuni neonorate, așa cum s-a întâmplat de-a lungul istoriei.
Stubb, cu o retorică aprinsă, insistă că aceste garanții trebuie să fie „puternice” și „plauzibile” – ce înseamnă, oare, asta? Acesta vorbește despre o credibilitate care trebuie consolidată înainte ca cineva să le ia în serios, în timp ce el se îndreaptă spre Adunarea Generală a ONU la New York, unde discursurile politice sunt la ordinea zilei, dar întrebarea cea mai relevantă se află în aer: va ceda Rusia în fața acestor amenințări?
Mai mult, Stubb a subliniat că aceste garanții ar urma unui acord între Ucraina și Rusia, dar el a fost clar că Moscova nu are cuvânt de spus în acest sens, iar afirmația sa că „Rusia nu are absolut niciun cuvânt de spus” pare să ne lase pe toți cu o întrebare: chiar știm ce vrem? Sau suntem doar într-o poveste pe care ne-am propus să o recitim la nesfârșit?
Strategie în aer! Occidentul între sprijin și frica de un război direct
După o întâlnire recentă la Paris, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat cu fast că 26 de țări vor forma o „forță de reasigurare” pentru Ucraina, unele pregătindu-se chiar să fie „la sol, pe mare sau în aer”, dar în Kiev se pune o altă întrebare: vor exista cu adevărat acele angajamente concrete? Sau sunt doar vorbe goale, soarta Ucrainei pe o sfoară subțire, între promisiuni și amenințări?
Stubb a răspuns neclar când a fost întrebat dacă aceste garanții implică o intervenție directă a țărilor europene în fața unei agresiuni rusești, declarând cu nonsalanță că aceasta e definiția garanțiilor, dar se pune problema cât de multe din aceste definiții sunt doar vorbe în vânt. Politica Occidentului a fost până acum de a ajuta Ucraina fără a provoca un conflict deschis cu Rusia, dar chiar și aceasta devine o strategie riscantă și plină de incertitudini.
Se pare că Stubb, un jucător de bază în discuțiile internaționale, se străduiește să construiască o legătură puternică cu Donald Trump, inclusiv prin activități mai puțin formale, aidoma unui joc de golf, când situația ar trebui să fie una dramatică și intensă, dar nimeni nu se întreabă dacă acest joc de golf este mai mult decât un simplu joc în umbra unor evenimente mult mai mari.
Putin, Regele Strategiilor Greșite
Întrebarea rămâne, însă, ce se va întâmpla dacă discuțiile despre garanții rămân doar un subiect de dezbatere? Se aude un zgomot de fond, o vagă discuție despre întâlniri între Zelenski și Putin, dar realitatea rămâne închisă într-o încăpere cu ușile închise, unde fiecare lider are cerințe proprii. Stubb se arată pesimist cu privire la șansele de a-l aduce pe Putin la masa negocierilor, dar a declarat că acesta „a făcut probabil cea mai mare greșeală strategică din istoria recentă”, iar istoria ne va arăta în cele din urmă ce ne rezervă viitorul, o întrebare la care nu avem un răspuns clar.
Astfel, cu toate acestea, ne întrebăm: este acest război prea mare pentru ca Putin să-l piardă? Răspunsul pare a fi unul ambiguu, dar Stubb a declarat că este doar o chestiune de timp până ce Rusia va trebui să revină la masa negocierilor, un timp pe care mulți dintre noi ne temem să-l așteptăm, de teamă că va fi prea târziu pentru toți.
“`
