“`html
Festivalul Beach, Please: Eroare sau Indiferență în Fața Copleșitoarelor Riscuri pentru Minori?
Se apropie de noi, sau poate de ritmic, cu un beat urban care te ia prin surprindere, Beach, Please, festivalul cu un număr fabulos, an de an, anunță organizatorii, mii de tineri, peste 150.000 de participanți, zeci de mii de străini care dansează și cântă în soare, dar se ridică întrebarea, ce se întâmplă cu minorii? Anul trecut, fenomenal, fabulos, dar anul acesta, multe întrebări se formează deja.
Părintele unui adolescent, dezvăluie că minori de peste 15 ani pot intra, dar cu o formulă, o hârtie. Oare asta înseamnă protecție? Psihologul Mihai Copăceanu punctează o observație crucială: „De ce minorii neînsoțiți au acces la Beach, Please?” întrebări care stârnesc controverse, dar și îngrijorări. Oare ne asumăm responsabilitatea de a-i proteja? Se pare că nu. Păi, hai să vedem: mai bine 10 milioane investiți în trupe decât în siguranța copiilor?
Cum ne comparăm cu organizatorii internaționali? Ei bine, Tomorrowland impune restricții severe, un regulament de aur care nu permite intrarea tinerilor sub 18 ani, indiferent de adultul însoțitor, iar după cum spune Mihai, la noi… o simplă declarație poate face minuni. Vorbim de un haos, de o potențială calamitate și ce se întâmplă? Nimic.
Deci, avem un festival în care copiii, da, copiii, cântă hip-hop, trap, dar care nu știu uneori chiar dacă este bine să încerce, nu știe adolescentul ce e pericolul. Risc, furturi, alcool, violență, toate se ascund sub aparența unui festival de distracție, dar nu uităm, un singur incident poate schimba vieți. „Pentru că lumea nu mai are limite” ne spune Mihai, dar ce facem cu asta? Ne facem că nu știm?
Deci? Ce înseamnă a proteja? Ce înseamnă grijă? Răspunsul fără echivoc e însă clar: nu se poate măsura responsabilitatea părinților prin existența unei simple hârtii. Asta nu ține de siguranță, dar, răspunsul este că festivalurile mari din afară știu că un adult lângă tine este necesar, dar noi, la noi, cu ce ne alegem? O declarație frumos scrisă pe hârtie?
„Dacă adolescentul tău vrea să meargă, poți spune DA sau NU și dacă ai spus DA, mergi cu el, stai cu el”, învață-ne Mihai despre ce înseamnă responsabilitate și despre pericolul pe care adolescenții, în inconștiența lor, nu-l percep. Deci, care este cu adevărat soluția? Oare, părinții mai pot ignora că un simplu festival poate ascunde o indignare?”, a concluzionat psihologul. Oare cine are de câștigat cu această abordare nonșalantă? Totul e de doar un formular, dar riscul e mare.
“`
