Producătorii greci de orez, între criză și proteste
Într-o dimineață liniștită, câmpurile de orez din jurul orașului Salonic strălucesc sub razele soarelui, însă atmosfera este una de neliniște profundă. Fermierii greci, care au consacrat zeci de ani muncii în aceste terenuri fertile, se confruntă cu o criză economică ce le amenință existența. Strigătele de protest ale agricultorilor se aud în fundal, întrucât blocajele de drumuri din întreaga Grecie au devenit o imagine obișnuită în ultimele săptămâni, simbolizând disperarea celor care depind de recoltele de orez pentru a supraviețui.
Impactul acordului comercial UE-Mercosur
Grecia, al treilea producător de orez nedecorticat din Europa, se află într-o situație delicată. În ciuda unei producții anuale de 240.000 de tone, majoritatea destinată exportului, fermierii se confruntă cu o concurență acerbă din partea importurilor mai ieftine din țările asiatice și, recent, din blocul Mercosur, care include Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay. Acordul comercial UE-Mercosur, recent aprobat, preconizează importul a 60.000 de tone de orez scutit de taxe, ceea ce ar putea submina grav piața locală.
Prețurile în cădere liberă
Menelaos Koukourdis, un fermier din zona Salonicului, cultivă orez pe 180 de hectare și afirmă cu amărăciune că prețul la care vinde acum orezul său a scăzut la 25 de cenți pe kilogram, jumătate din prețul de acum un an. „Acum, în condițiile în care vor aduce și orez din Mercosur, din America de Sud, va trebui să abandonăm totul”, spune el, cu o tristețe profundă în glas. Această scădere dramatică a prețurilor este un semnal de alarmă pentru agricultori, care se tem că nu vor putea supraviețui pe o piață inundată de produse ieftine.
Despre viitorul agriculturii grecești
Pe măsură ce presiunea asupra fermierilor crește, mulți dintre aceștia aleg să își abandoneze câmpurile și utilajele, căutând locuri de muncă în alte domenii. „Este o alegere dureroasă, dar mulți dintre noi nu mai avem opțiuni”, afirmă Christos Gatzaras, un fermier de 52 de ani și șef al cooperativei de producători de orez Chalastra. Trecerea la alte culturi nu este simplă pentru fermieri precum Koukourdis, care își amintește vremurile când orezul era o monocultură dominantă în zonă. „Nu avem loc să semănăm altceva pe aceste câmpuri”, adaugă el, în timp ce privirea îi rămâne agățată de câmpurile pe care le-a îngrijit atâta vreme.
Pe fondul acestor provocări, Grecia își apără totuși acordul cu Mercosur, argumentând că acesta va deschide piețe pentru alte produse locale, precum brânza feta și masticul. Cu toate acestea, fermierii din sectorul orezului își pun întrebări legate de viitorul lor într-o lume din ce în ce mai globalizată, unde prețul și accesibilitatea devin priorități. Rămâne de văzut cum vor reuși aceștia să își conserve identitatea agricolă și să supraviețuiască în fața unor provocări fără precedent.
Sursa foto: Europeanrice.eu
