Ferme de troli la alegerile prezidențiale? AEP: „Nu am fost sesizați, dar vom verifica!”

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a declarat că nu a primit nicio sesizare oficială cu privire la folosirea „fermelor de troli” în campania electorală pentru alegerea președintelui, dar a precizat că va verifica dacă există astfel de activități și, în caz afirmativ, va lua măsurile corespunzătoare.

„Noi colaborăm de mai multă vreme pe acest subiect, nu neapărat pe subiectul trolilor, ci pe subiectul necesităţii de a combate fake news-urile, dezinformarea şi defăimarea, care au început să devină specifice companiilor electorale, campaniilor media, de altfel. Şi sigur că şi în cursul zilei de ieri şi astăzi am avut discuţii, atât cu conducerea ANCOM, cât şi cu conducerea Ministerului Digitalizării.

Şi în acest sens, Autoritatea Electorală Permanentă, astăzi, în cursul dimineţii, a solicitat principalelor platforme – Tiktok, Facebook şi Instagram – să verifice dacă există fluxuri semnificative de comunicaţii, dacă există indicii că anumiţi candidaţi la alegerile prezidenţiale, în general, dacă în contextul campaniei electorale pentru alegerea preşedintelui au identificat astfel de posibilităţi şi dacă le-au identificat, să ia măsurile corespunzătoare şi să ne informeze şi pe noi în acest sens”, a afirmat Toni Greblă, președintele AEP, la o conferință de presă, întrebat dacă a avut discuții cu ANCOM în legătură cu folosirea „fermelor de troli” la alegeri.

Greblă spune însă că AEP nu a primit nicio sesizare oficială din partea unui organism al statului român şi nici de la persoane fizice sau alte persoane juridice și nu a discutat cu reprezentanții Ministerului de Interne pe marginea acestui subiect.

Președintele AEP a precizat, în context, că există o obligaţie pentru platformele social-media de a îndepărta, respectiv de a şterge astfel de postări.

“În ceea ce priveşte Autoritatea Electorală Permanentă, eu pot să vă spun că dacă vom sesiza, dacă vom descoperi astfel de situaţii, vom vedea sursele de finanţare şi modul în care au fost plătite aceste activităţi, pentru că nimeni nu face ceva gratis în această privinţă. Şi avem posibilitatea să confiscăm sumele astfel cheltuite, să aplicăm sancţiuni contravenţionale şi, dacă considerăm că s-a săvârşit o faptă penală, avem obligaţia să sesizăm autorităţile competente”, a explicat Toni Greblă.

Despre verificări ale AEP cu privire la modul în care candidaţii îşi fac campanie în online, Greblă a spus: “Nu, pentru că nu avem atribuţii în acest sens, nu avem nici structura şi dotarea corespunzătoare, sunt alte instituţii care au această misiune”.

“Noi verificăm numai legalitatea veniturilor, legalitatea efectuării cheltuielilor şi a conţinutului mesajelor atunci când le avem. Nu am fost sesizaţi în legătură cu mesaje transmise în sistemul de care vorbeaţi dumneavoastră sau în alt sistem. Când vom fi sesizaţi, vom verifica dacă ceea ce s-a folosit ca propagandă electorală îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi vom lua măsurile corespunzătoare”, a adăugat şeful AEP.

Pe de altă parte, acesta spune că nu ştie dacă au toate partidele o asemenea promovare online şi nici dacă competitorii politici au contractat astfel de activităţi.

“Sigur că ar trebui definit mai întâi ce înseamnă ‘ferme de troli’, pentru că o ‘fermă de troli’ înseamnă o serie de calculatoare aşezate într-o anume configuraţie, care să permită o multiplicare în mii, zeci de mii de exemplare, să zic cu ghilimele de rigoare, ale mesajelor pe care aceştia le transmit. Aceasta este o chestie tehnică, vă rog să-i întrebaţi pe cei care autorizează astfel de activităţi, care verifică. Autoritatea Electorală Permanentă nu are competenţă în acest caz, decât la sesizare, vedem conţinutul acelor mesaje şi dispunem îndepărtarea şi, evident, contravaloarea acestora se confiscă”, a mai explicat Greblă.

În legătură cu legalitatea unor astfel de ‘ferme’ de troli, el a mai spus că este nevoie de timp pentru reglementarea acestui domeniu.

“Întotdeauna, între progresul tehnologic şi reglementarea legală există o diferenţă de timp, pentru că progresul tehnologic este mult mai rapid, mai uşor de implementat decât o reglementare care să combată eventualele efecte negative ale progresului tehnic şi tehnologic. După cum ştiţi, la nivel mondial, la nivelul Comisiei Europene există preocupări pentru a încerca să combată efectele fake news-urilor, dezinformării, defăimării şi aşa mai departe a unei propagande care este în afara regulilor democratice ale competiţiei politice. Până în prezent, inclusiv la nivelul Comisiei Europene, la nivelul platformelor social media, există progrese nesemnificative în acest sens şi până la conturarea unei legislaţii foarte precise în acest domeniu, după părerea mea, va mai dura ceva timp”, a mai spus şeful AEP.

Subiectul a apărut în spaţiul public după ce președintele USR, Elena Lasconi, l-a acuzat marţi pe Mircea Geoană că s-a întâlnit cu Tal Hanan, ”deconspirat în urma unei investigaţii jurnalistice internaţionale ca fiind în spatele unor operaţiuni de manipulare a alegerilor în zeci de state din lume, prin intermediul fake news, a ‘fermelor de troli’ şi operaţiuni în social media menite să decredibilizeze candidaţi”.

Geoană a negat acuzaţiile, afirmând că nu îl cunoaşte pe Hanan şi că nu a avut nicio implicare în astfel de operaţiuni. El a declarat că acuzaţiile sunt “falsuri grosolane” și “o campanie de dezinformare”.

Reacția AEP vine în contextul unui val de îngrijorare cu privire la utilizarea tehnologiilor digitale pentru a influența rezultatele alegerilor. Experții avertizează că „fermele de troli” și alte forme de dezinformare online pot submina încrederea în procesul electoral și pot contribui la polarizarea societății.

AEP a precizat că va monitoriza atent situația și va colabora cu alte instituții pentru a combate dezinformarea online și a proteja integritatea alegerilor prezidențiale din 2024.