Investigație în curs privind accidentul aviatic de la Borcea din 2018: familie contestă concluziile anchetei
Un accident aviatic petrecut pe 7 iulie 2018 la baza aeriană Borcea, județul Călărași, în timpul unui show aviatic cu peste 4.000 de spectatori, a rămas neelucidat oficial de autoritățile române la opt ani de la producerea sa. În urma prăbușirii unui avion MiG-21 LanceR, locotenent-comandorul Florin Rotaru, pilot-șef la Escadrila 861 Aviație Luptă din Baza 86 Aeriană Fetești, a decedat în explozia ce a urmat. Ancheta penală a Parchetului Militar, deschisă pentru infracțiuni de încălcare a normelor de securitate și ucidere din culpă, s-a încheiat inițial în 2025 cu clasarea cauzei, însă această decizie este contestată de familia pilotului și contestată ulterior de o instanță militară.
Detalii despre accident și implicații inițiale
În timpul evoluției în formație, avionul MiG-21 LanceR pilotat de Florin Rotaru a intrat în dificultate și s-a prăbușit, declanșând o explozie. Martorii și colegii au raportat că pilotul ar fi încercat să evite zona cu spectatori și să controleze cât de mult posibil avionul înaintea impactului fatal.
Parchetul Militar a deschis un dosar penal pentru neîndeplinirea măsurilor de securitate și sănătate în muncă și ucidere din culpă. După mai bine de șapte ani, în noiembrie 2025, dosarul a fost clasat pe motiv că „fapta nu există”. În privința infracțiunii de ucidere din culpă, procurorii au invocat „cazul fortuit”, adică un eveniment imprevizibil, justificând că accidentul ar fi fost generat de intrarea aeronavei într-o zonă de turbulență de tip siaj produsă de avionul lider al formației, care a făcut imposibilă redresarea avionului, eventual accentuată de o stare fiziologică a pilotului.
Contestarea concluziilor anchetei de către familia pilotului
Soția lui Florin Rotaru, alături de cei doi copii, a criticat puternic ordonanța de clasare a Parchetului. Principalul punct de dispută a fost că nu au fost analizate în detaliu înregistrările și comunicările dintre turnul de control și toți piloții prezenți la eveniment. Avocatul familiei a subliniat existența unei declarații a unui martor care susține că un operator la sol i-ar fi transmis pilotului în momentul pierderii altitudinii comanda „redresează bă”, întrebându-se dacă această intervenție era legală și în competența operatorului.
Familia a mai reclamat lipsa unor planuri de zbor actualizate pentru data reprogramată a evenimentului (7 iulie 2018), față de planul inițial întocmit pentru 30 iunie 2018, ceea ce ar fi putut conduce la o pregătire inadecvată a manevrelor aeriene.
Aspecte tehnice neinvestigate și probleme privind tangajul aeronavei
Apărătorul familiei susține că nu au fost respectate procedurile standard de briefing individual și de grup ale piloților, iar mai mulți martori au observat un tangaj – o mișcare oscilatorie verticală a aeronavei – care nu poate fi explicat ca o eroare de pilotaj sau o manevră intenționată. Acest fenomen ar fi avut posibile cauze tehnice, insuficient investigate, inclusiv legate de calitatea carburantului folosit.
Se face referire la un dosar judiciar al DIICOT privind livrări de kerosen neconform către Ministerul Apărării și Baza Aeriană Borcea, care a cauzat avarierea mai multor MiG-21 LanceR între 2018 și 2019. Familia a solicitat o expertiză tehnică detaliată privind sistemele aeronavei implicate în accident, însă Parchetul a respins această ipoteză, afirmând că motorul a funcționat normal până la impact.
Raportul tehnic afirmă că pilotul a fost activ și a încercat să controleze avionul în condițiile dificile ale evoluției aeriene la înălțimi mici, ceea ce intră în contradicție cu ipoteza Parchetului privind o problemă fiziologică care ar fi incapacitat pilotul.
Contradicții între rapoartele tehnice și concluziile Parchetului
Un magistrat de la Tribunalul Militar București a analizat ordonanța de clasare și a constatat că ea nu este susținută de raportul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială București (INCAS) și de suplimentul acestuia.
Raportul INCAS respinge cu argumente științifice ipoteza că intrarea avionului în zona de turbulență de tip siaj a altui aparat ar fi fost cauza principală a prăbușirii. De asemenea, nu este confirmată nici convingător existența unei stări de panică sau confuzie la pilot în timpul manevrei. Înregistrările video analizate până la momentul în care s-a pierdut semnalul nu indică situații care să pericliteze stabilitatea avionului, în ciuda faptului că aeronava a trecut de mai multe ori prin potențiala zonă de turbulență.
Instanța a evidențiat că procesul-verbal din 18 ianuarie 2024, pe baza căruia s-a fundamentat clasarea, este contrazis de datele tehnice din rapoartele INCAS care resping cauzalitatea invocată a accidentului.
Desființarea ordonanței de clasare și redeschiderea anchetei
Judecătorul a criticat ce considera o analiză superficială a procurorilor, care au luat în calcul doar prima ipoteză fără o motivare exhaustivă în privința elementelor contradictorii. A constatat că premisa „cazului fortuit” nu este dovedită, întrucât cauza invocată a intrării în zona de turbulență nu a fost confirmată.
Magistratul a subliniat că, lipsind stabilirea cauzelor reale ale accidentului, nu se poate aprecia legal dacă au existat încălcări ale normelor de securitate și sănătate în muncă sau neîndepliniri ale obligațiilor de pregătire a zborului.
Astfel, ordonanța de clasare a fost anulată, iar dosarul a fost returnat Parchetului Militar pentru completarea urmăririi penale și identificarea exactă a cauzelor prăbușirii MiG-ului de la Borcea.
Contextul și soarta avioanelor MiG-21 LanceR în România
Avionul implicat în accidentul din 2018 face parte din categoria MiG-21 LanceR, un model modernizat începând cu 1994 printr-un program româno-israelian, menit să asigure interoperabilitatea cu NATO și să îmbunătățească capacitățile de luptă aeriană ale Forțelor Aeriene Române.
Aceste aeronave, deși vechi, au fost menținute în serviciu până în 2023, mult peste perioada estimată inițial pentru retragere, ca urmare a întârzierii în achiziția de noi avioane F-16 Fighting Falcon.
De-a lungul anilor, au existat 21 de accidente cu MiG-21 LanceR, soldate cu 11 piloți decedați și 15 salvări prin catapultare, ultimul eveniment fatal petrecându-se în martie 2022.
Accidentul din 2018 la Borcea și ancheta încă în curs evidențiază problemele tehnice, procedurale și de reglementare încă nerezolvate în exploatarea acestor avioane militare uzate.
