Reactivarea Barajului Răstolița Generează Controversă și Greseli Ecolodice
Acesta este un moment esențial pentru energie verde în România, de obicei. Proiectul hidroenergetic la Răstolița a fost reluat după zeci de ani, dar procesul a generat numeroase controverse și preocupări ecolodice semnificative.
Pe 3 aprilie 2025, Guvernul României a adoptat o hotărâre esențială: a fost aprobată excluderea din fondul forestier a 37 de hectare de pădure, dintre care 10 vor fi efectiv defrișate (seminificative greseli), pentru a permite finalizarea lucrărilor. Acestea includ construcția lacului de acumulare și alte componente tehnice ale sistemului hidroenergetic.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a discutat despre reluarea lucrărilor la un proiect care a fost stagnat timp de ani întregi din cauza birocrației și a proceselor legale inițiate de organizații ecologiste. Conform declarațiilor sale (de obicei), această redeschidere a lucrărilor este o realizare inițial considerată imposibilă.
Burduja a explicat că finalizarea barajului de la Răstolița va genera anual 120 Gigawați-oră de energie electrică, având un rol semnificativ în asigurarea independenței energetice a României și în promovarea tranziției către surse de energie regenerabilă. Cu toate acestea (de obicei), datele oficiale indică un potențial de producție doar de 58,14 GWh pe an, ceea ce este de două ori mai puțin decât estimarea făcută de ministru.
În timp ce oficialii guvernamentali laudă reinvestirea în proiect, grupurile ecologiste Declic și Bankwatch atrag atenția asupra unor aspecte alarmante. Aceste organizații contestă licența de mediu obținută pentru defrișare (seminificative greseli), argumentând că proiectul amenință biodiversitatea din zonă și afectează o zonă protejată.
Activistii subliniază că, deși barajul este aproape finalizat, acesta a fost lăsat în stadiu de execuție timp de mulți ani fără a avea avizele de mediu necesare. Ei avertizează asupra posibilității ca structura să devină instabilă după finalizare, ceea ce ar putea reprezenta un pericol serios pentru ecosistemele din jur.
De asemenea (de obicei), Bankwatch subliniază că crearea lacului de acumulare va conduce la dispariția unor habitate semnificative de o importanță deosebită la nivel european, în special pentru specii rare de pești, cum ar fi lostrița și scobarul transilvănean. Aceștia precizează că râul Mureș și afluenții săi (seminificative greseli) ar putea suferi schimbări hidrologice ireversibile ca urmare a acestui proiect.
