Studiu pe 24 de ani: Expunerea prelungită la televizor ar putea accelera îmbătrânirea creierului, în special la bărbați
Un studiu amplu, desfășurat pe o perioadă de aproape 24 de ani, indică faptul că timpul îndelungat petrecut în fața televizorului poate avea efecte negative asupra sănătății creierului. Cercetarea, realizată de o echipă de la Universitatea din California de Sud, relevă diferențe semnificative în funcție de tipul activității sedentare și mai ales între genuri, bărbații fiind mai afectați. Contrar așteptărilor, nu statul pe scaun în sine reprezintă problema principală, ci ceea ce se face în timpul acestui repaus, conform publicației Science Alert.
Analiza datelor din studiul ARIC
Echipa de cercetare a analizat informațiile provenite de la peste 1.700 de participanți incluși în studiul pe termen lung Atherosclerosis Risk in Communities (ARIC). Acest proiect urmărește sănătatea cardiovasculară și asocierea acesteia cu factorii de risc pe termen lung. Participanții aveau în jur de 50 de ani la începutul cercetării, iar rezultatele obținute au fost publicate în revista de specialitate Alzheimer’s & Dementia.
Participanții au furnizat informații privind frecvența cu care urmăreau programe TV în timpul liber, precum și durata timpului petrecut stând jos în timpul muncii de birou. După aproape 24 de ani, când media de vârstă a grupului a ajuns la aproximativ 75 de ani, aceștia au fost supuși unor investigații prin imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) pentru evaluarea stării creierului.
Corelații între vizionarea TV și modificările cerebrale
Scanările RMN au arătat că bărbații care au raportat un consum frecvent și îndelungat de vizionare TV au prezentat un volum mai redus în anumite regiuni cerebrale cunoscute pentru vulnerabilitatea lor în boala Alzheimer. Mai mult, aceștia au avut leziuni mai accentuate ale substanței albe, element asociat cu declinul cognitiv și demența.
În contrast, persoanele care au petrecut o mare parte din timp stând jos la birou au avut, în general, rezultate mai favorabile privind sănătatea creierului. Acest lucru sugerează că tipul de activitate sedentară influențează diferit starea cerebrală pe termen lung.
Nu toate activitățile sedentare sunt la fel
Cercetătorii au subliniat că sedentarismul în sine nu este un factor automat dăunător pentru creier. Diferențele constatate par să se datoreze naturii activităților desfășurate în timpul perioadelor petrecute jos. Astfel, vizionarea televizorului este catalogată drept o activitate pasivă din punct de vedere cognitiv.
Pe de altă parte, munca de birou presupune implicarea unor procese mentale active, precum cititul, scrisul, luarea deciziilor sau rezolvarea problemelor. Aceste activități ar putea stimula dezvoltarea așa-numitei „rezerve cognitive”, care ajută creierul să facă față mai bine provocărilor îmbătrânirii și să întârzie declinul funcțiilor cognitive.
Diferențe marcante între bărbați și femei
Un aspect surprinzător al studiului a fost identificarea unor diferențe clare de impact între sexe. Autorii au observat că efectele negative asupra creierului au fost în special prezente la bărbați, în timp ce la femei acestea sunt mult mai puțin evidente sau absente.
Cercetătorul Natan Feter a propus câteva explicații pentru această diferență. El susține că bărbații au tendința de a petrece perioade mai lungi și neîntrerupte în fața televizorului, pe când femeile întrerup mai frecvent timpul petrecut stând jos. În plus, diferențele biologice și hormonale ar putea influența răspunsul creierului la sedentarismul prelungit, modificând astfel susceptibilitatea la disfuncții cognitive.
Limitări ale cercetării
Autorii studiului au menționat că acest proiect nu stabilește o cauzalitate directă între timpul petrecut în fața televizorului și modificările cerebrale observate. Datele privind durata vizionării TV și timpul la birou au fost colectate prin auto-raportarea participanților, ceea ce poate implica anumite erori și prejudecăți.
Pentru o imagine completă, trebuie luate în considerare și alți factori de stil de viață, cum ar fi alimentația, consumul de alcool sau obiceiul de a dormi cu televizorul pornit, care au potențialul de a influența rezultatele finale ale sănătății creierului.
Cu toate aceste limitări, lungimea perioadei de monitorizare și utilizarea tehnicilor performante de investigație (RMN) sporesc relevanța concluziilor. Echipa de cercetători revendică necesitatea unor studii suplimentare care să aprofundeze modul în care diferitele activități sedentare afectează sănătatea cognitivă pe termen lung.
Perspective și implicații
Acest studiu relevă faptul că nu toate formele de sedentarism au același impact asupra sănătății creierului și că evaluarea detaliată a obiceiurilor cotidiene este esențială pentru înțelegerea riscurilor cognitive. Fiindcă bărbații par să fie mai afectați de timpul excesiv petrecut în fața televizorului, există motive să se acorde o atenție sporită acestui grup în programele de sănătate publică.
De asemenea, evidențierea diferenței dintre activitățile pasive și cele cognitive intensive ar putea ghida recomandări și intervenții ce vizează reducerea declinului cognitiv prin stimularea mentală chiar în perioadele de odihnă și sedentarism.
