Exodul Românilor: Un Record De 30 De Ani! Cine Pleacă Și De Ce?

Anul trecut, numărul românilor care au părăsit definitiv România a atins un vârf istoric, depășind orice cifră din ultimii 30 de ani, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Deși populația României a crescut ușor în ultimii doi ani, acest lucru s-a datorat în principal imigranților care au ales să se stabilească aici. Migrația externă consistentă și declinul demografic continuă să erodeze populația țării.

În ultimele trei decenii, România a pierdut prin emigrare un număr de cetățeni echivalent cu populația celui mai populat județ din țară – Iași (aproximativ 700.000 de locuitori). Această pierdere a capitalului uman afectează negativ dezvoltarea economică și socială a țării, punând presiune pe sistemul de sănătate, educație și pensii.

De Unde Pleacă Românii?

Județele cu cele mai multe plecări definitive în 2023 sunt:

• București
• Prahova
• Cluj
• Timis
• Iasi
• Brasov
• Constanta
• Alba
• Mures
• Sibiu

Această listă reflectă o tendință clară: tinerii și persoanele cu un nivel de calificare ridicat sunt cei mai predispuși să plece din România, în căutarea unor oportunități mai bune în străinătate.

Cine Pleacă?

Analizând grupele de vârstă ale emigranților, observăm că majoritatea sunt tineri cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, urmați de cei cu vârste între 35 și 39 de ani și 40 și 44 de ani. Această populație activă, cu potențial de a contribui la dezvoltarea României, alege să plece din lipsa de perspective și a unor salarii competitive.

Pe lângă emigranții definitiv, există și un număr semnificativ de români care pleacă temporar, pentru studii sau muncă, cu intenția de a se întoarce în țară. Această migrație temporară, deși nu diminuează pierderile de capital uman pe termen lung, contribuie la creșterea transferurilor de bani din străinătate, care susțin economia României.

Destinații Preferate

Cele mai populare destinații pentru studenții români sunt:

• Regatul Unit
• Statele Unite ale Americii
• Olanda
• Germania
• Franța
• Ungaria
• Danemarca
• Spania
• Italia
• Austria

Românii aleg să studieze în aceste țări pentru calitatea învățământului, recunoașterea diplomelor și oportunitățile de carieră pe care le oferă.

Calificările Emigranților Români

Un studiu amplu realizat de OECD în perioada pre-pandemică analizează migrația românilor prin prisma calificărilor de care dispun. Rezultatele arată o heterogenitate semnificativă:

• În țări precum Regatul Unit și Austria, aproximativ 20% dintre românii emigrați ocupă locuri de muncă cu înaltă calificare.
• În schimb, în Spania și Italia, doar 5% dintre emigranții români dețin ocupații cu înaltă calificare.

Aceste diferențe reflectă diversitatea piețelor de muncă din diverse țări, precum și factorii care influențează accesul la joburi cu înaltă calificare. Limba, cultura și recunoașterea diplomelor sunt doar câțiva dintre factorii care pot influența integrarea emigranților.

Supra-calificare și Sub-utilizare

Un aspect important al migrației românești este supra-calificarea, o situație întâlnită când nivelul de educație al unui emigrant este mai mare decât competențele solicitate pentru jobul pe care îl ocupă. Datele OECD arată că emigranții români sunt mai predispuși la supra-calificare decât cei din alte țări.

Această situație este cauzată de mai mulți factori, printre care:

• Dificultățile de transferabilitate a calificărilor din țara de origine în țara gazdă
• Lipsa de cunoștințe lingvistice adecvate
• Accesul limitat la rețelele profesionale
• Recunoașterea dificilă a competențelor dobândite în străinătate

Supra-calificarea se traduce adesea prin sub-utilizare a competențelor, ceea ce afectează veniturile și satisfacția în muncă. Emigranții români se simt adesea sub-utilizați, considerând că potențialul lor nu este exploatat la maxim.

Impactul Migrației

Emigrația are un impact semnificativ asupra economiei și societății românești. Pierderea de capital uman afectează negativ dezvoltarea economică și socială, pune presiune pe sistemul de sănătate și educație și duce la o îmbătrânire a populației.

Pentru a combate efectele negative ale emigrației, autoritățile române trebuie să implementeze o serie de măsuri care să ofere perspective mai bune tinerilor și persoanelor calificate, să stimuleze investițiile și să creeze un mediu de afaceri mai competitiv. De asemenea, este importantă o mai bună informare a populației cu privire la riscurile și beneficiile emigrării, precum și o mai bună integrare a emigranților români în țările gazdă.

Migrația românească este un fenomen complex cu implicații sociale, economice și politice importante. O înțelegere profundă a acestui fenomen este esențială pentru a găsi soluții eficiente pentru a combate efectele negative și a crea un viitor mai bun pentru România.