Studiu INSCOP: Evoluția Veniturilor Românilor în Ultimul An și Perspectivele Economice
LEAD: Potrivit unei cercetări sociologice recente realizate de INSCOP Research, intitulată “INDEXUL Sentimentului Economic Newmoney.ro – INSCOP: România între incertitudini și speranță”, doar 10.9% dintre români afirmă că veniturile lor au crescut în ultimele 12 luni. De asemenea, 45.4% susțin că veniturile au rămas la același nivel, în timp ce 41.1% consideră că acestea s-au diminuat. Studiul, lansat astăzi, oferă o imagine detaliată a percepțiilor economice și a așteptărilor populației pentru următoarele luni.
Conform datelor obținute, ponderea non-răspunsurilor la întrebările legate de evoluția veniturilor este de 2.6%. Este de remarcat că votanții USR, persoanele cu vârste între 18 și 44 de ani, precum și angajații din sectorul privat raportează o creștere a veniturilor într-o proporție mai mare decât media. În contrast, votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani și locuitorii din București declară o reducere a veniturilor într-o proporție mai mare decât restul populației.
Detalii Specifice
Așteptările privind veniturile în următoarele șase luni sunt variate: 11.5% dintre participanți cred că veniturile vor crește, 41.6% consideră că acestea vor rămâne la fel, iar 37.7% se așteaptă la o scădere a veniturilor. 9.2% nu știu sau nu răspund. Votanții PSD, bărbații, tinerii sub 30 de ani și angajații din sectorul privat anticipează o creștere a veniturilor într-o proporție mai mare decât media. Pe de altă parte, votanții AUR, femeile și persoanele cu educație primară se așteaptă la diminuarea veniturilor într-o proporție peste medie.
Un alt aspect important este așteptarea privind evoluția prețurilor. Un procent de 84.5% dintre cei chestionați consideră că prețurile vor crește în următoarele șase luni, în timp ce 8.5% cred că acestea vor stagna și 3.8% apreciază că vor scădea. Votanții AUR și angajații din sectorul public se așteaptă la o creștere a prețurilor într-o proporție mai ridicată decât restul populației.
Intențiile de cumpărare în diferite domenii sunt, de asemenea, revelatoare. Doar 5.2% dintre respondenți declară că intenționează să cumpere titluri de stat, iar 91.7% spun că nu. În ceea ce privește euro, 17% dintre români afirmă că intenționează să cumpere, în timp ce 81.4% nu au în vedere o astfel de achiziție. La capitolul economisire, 20.6% dintre participanți intenționează să economisească lei într-un depozit bancar.
În ceea ce privește achizițiile de bunuri de consum, 9.5% dintre cei chestionați afirmă că intenționează să cumpere o mașină, iar 23.6% planifică achiziționarea de electrocasnice sau mobilier. De asemenea, 8.7% dintre români afirmă că au în vedere cumpărarea unei locuințe în următoarele șase luni.
Un alt indicator important este percepția asupra controlului asupra propriei situații economice. Doar 10.6% dintre participanți consideră că au control în foarte mare măsură, iar 30% simt că au foarte puțin sau deloc control. Votanții PNL și USR, bărbații și persoanele cu educație superioară se simt mai în control decât media.
Încrederea în generația tânără este variabilă: 14.6% dintre cei chestionați au foarte multă încredere că aceasta va schimba România în bine, în timp ce 32% au foarte puțină sau deloc încredere. 33.6% dintre români cred că viața în România va fi mai bună peste 10 ani, în timp ce 38.1% consideră că va fi mai rea.
Întrebați în ce domenii cred că România are cele mai mari șanse să performeze bine în viitor, 37.3% menționează agricultura, 23.4% tehnologia și digitalizarea, iar 15.8% educația. Printre prioritățile pentru dezvoltarea României, 46.7% dintre respondenți indică necesitatea unor lideri politici mai competenți, urmată de 36.1% care consideră că educația trebuie îmbunătățită.
Aceste date sugerează o stare de incertitudine și pesimism în rândul populației, evidențiind necesitatea unor măsuri economice eficiente și a unei politici de comunicare adaptate la nevoile românilor.
