Evoluția sistemului bancar european și românesc în contextul veniturilor, costurilor și digitalizării
Veniturile nete din dobânzi continuă să reprezinte principalul motor al profiturilor băncilor europene, însă dinamica acestora și strategiile adoptate evidențiază diferențe semnificative între piețe, pe fundalul unei creșteri moderate a costurilor și a unui accent sporit pe digitalizare și inovație tehnologică.
Performanța veniturilor și costurilor în perioada 2021-2026
Datele recente indică o creștere a veniturilor nete din dobânzi cu 27,3% pentru fiecare client în intervalul 2021-2026, în timp ce costurile aferente serviciilor bancare au urcat cu 6,2%. Această evoluție subliniază faptul că dobânzile rămân componenta dominantă în generarea profiturilor pentru instituțiile bancare europene.
Sebastian Mocanu, partener și lider pentru serviciile financiare în cadrul PwC România, explică faptul că băncile care vor reinvesti veniturile actuale în diversificarea surselor de venit prin comisioane și taxe, vor moderniza canalele de distribuție, vor adopta inteligența artificială pentru creșterea eficienței și vor optimiza capitalul, vor avea o poziție mai solidă în dezvoltarea viitoare a segmentului de retail banking.
Divergențele regionale în modelul de business bancar
Analiza regională relevă că Franța și Marea Britanie au continuat să-și majoreze veniturile din dobânzi cu aproximativ 14%, respectiv 12%. În contrast, țările nordice, Belgia și Polonia au adoptat un model bancar axat mai mult pe venituri generate din comisioane, cu creșteri apropiate de 10%. Acest lucru indică faptul că, dincolo de contextul macroeconomic, strategiile adoptate de bănci în modul de afaceri contribuie semnificativ la diferențierea performanțelor pe piață.
Situația sistemului bancar românesc la finalul anului 2023
Conform Raportului anual al Băncii Naționale a României (BNR), activele brute din sectorul bancar românesc au atins 996,1 miliarde de lei la finalul anului precedent, ceea ce reprezintă o creștere de 8,8%. De asemenea, profitul net pentru aceeași perioadă a fost raportat la 15,4 miliarde de lei.
Rentabilitatea capitalului în sistemul românesc a atins 17,6%, iar rata fondurilor proprii este de 25,8%, depășind media europeană de 20,4%. Indicatorii de lichiditate sunt printre cei mai solizi din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, raportul dintre costuri și venituri este de 48,9%, mai bun decât media piețelor europene cheie, care se situează la 51%.
Vulnerabilități și potențial de creditare în România
În ceea ce privește vulnerabilitățile, rata creditelor neperformante a crescut la 2,7%, în contrast cu media europeană care a scăzut la 1,8%. Deteriorarea este atribuită în principal portofoliului de credite pentru companii, deși gradul de acoperire cu provizioane de 62,4% este cel mai ridicat din UE.
Un alt aspect important este raportul dintre credite și depozite, care se situează la 66,2% în România, față de o medie europeană de 104,8%. Această diferență indică un potențial mare neexploatat de creditare în bilanțurile băncilor românești. În același timp, expunerea băncilor pe titluri de stat a ajuns la 27,9% din active, legând tot mai mult instituțiile financiare de finanțele publice ale statului.
Impactul inteligenței artificiale asupra eficienței și riscurilor bancare
Experții consideră că băncile care vor reuși să integreze inteligența artificială (AI) în fluxurile de lucru cotidiene, depășind stadiul proiectelor-pilot, ar putea obține îmbunătățiri de peste 15 puncte procentuale în raportul dintre costuri și venituri. De exemplu, un proces de creditare ipotecară complet automatizat, care inițial dura săptămâni, poate fi redus la doar câteva zile prin utilizarea AI.
Planul pe termen lung propus de Strategy& pentru anul 2030 se bazează pe cinci piloni principali:
- diversificarea veniturilor din comisioane și taxe;
- tranziția spre vânzări digitale;
- adoptarea inteligenței artificiale ca instrument de productivitate în activitățile fundamentale;
- pregătirea pentru utilizarea agenților AI;
- adoptarea modelelor asset-light, în care banca se bazează pe tehnologie, externalizare și parteneriate pentru oferirea serviciilor financiare și generarea de venituri.
Totuși, experții avertizează că odată cu creșterea utilizării AI cresc și riscurile asociate acesteia.
Aspecte legate de securitate și recomandările BNR
Banca Națională a României subliniază în raportul său anual că digitalizarea accelerată și utilizarea intensă a inteligenței artificiale creează un profil de risc mai complex pentru bănci. Un incident cibernetic nu mai este doar o defecțiune operațională, ci poate provoca retrageri rapide de depozite și poate afecta lichiditatea instituțiilor financiare.
În contextul acestor amenințări, BNR recomandă o consolidare a supravegherii și un control sporit asupra modului în care băncile implementează tehnologiile digitale și inteligența artificială, pentru a evita complicații majore în funcționarea sistemului bancar.
Astfel, tendințele actuale ale pieței europene și românești relevă că succesul în sectorul bancar va depinde în mare măsură de capacitatea băncilor de a adopta inovațiile digitale și tehnologice, de a diversifica sursele de venit și de a gestiona în mod eficient riscurile noi ce însoțesc aceste schimbări.
