Evo Morales intră în greva foamei și 20 de soldați sunt luați ostatici în Bolivia!

Fostul preşedinte bolivian Evo Morales, cunoscut pentru ambiția sa de a reveni la putere, a anunțat vineri, 1 noiembrie, o grevă a foamei pentru a forța autoritățile să negocieze, în timp ce o revoltă antiguvernamentală afectează țara de peste două săptămâni.

Decizia lui Morales vine în contextul unei escaladări a violenței în Bolivia, unde grupuri armate au atacat o cazarmă în departamentul Cochabamba, luând ostatici militari și confiscând arme și muniții.

Greva foamei a lui Evo Morales

Morales, în vârstă de 65 de ani, a declarat presei că va fi în greva foamei “până când guvernul va înființa (…) comisii de discuții” pe teme politice și economice. El consideră că dialogul este singura cale de a rezolva criza actuală din Bolivia.

Morales a condus Bolivia din 2006 până în 2019, când a demisionat sub presiunea armatei, după alegeri marcate de acuzații de fraudă. De atunci, el a rămas un personaj influent în politica boliviană, cu un număr mare de susținători.

Între timp, guvernul președintelui Luis Arce a declarat că este deschis la dialog, dar nu a oferit detalii despre posibile negocieri cu Morales.

Ostatici în Cochabamba

Forțele armate ale Boliviei au confirmat că “grupuri armate” au luat ostatici militari și au confiscat arme și muniții în Chapare, o zonă din Cochabamba cunoscută pentru susținerea lui Morales.

O sursă militară a declarat pentru AFP, sub rezerva anonimatului, că “aproximativ 20” de soldați au fost luați ostatici. Videoclipuri difuzate pe rețelele sociale arată militari în uniformă care susțin că sunt ținuți ostatici de către activiștii Tipnis, un grup indigen care este un bastion al lui Morales.

Tipnis este o fortăreață indigenă a lui Morales, cunoscută pentru susținerea lui puternică.

Evo Morales și acuzațiile de viol

În ciuda faptului că i-a fost interzis să candideze din nou, Morales vrea să-și provoace fostul aliat, devenit rival, președintele Luis Arce, pentru nominalizarea partidului de stânga Mas la alegerile prezidențiale din august 2025 din țară.

La câteva zile după ce Morales a condus un marș de mii de bolivieni, în principal indigeni, în capitala administrativă La Paz, pentru a protesta împotriva politicilor lui Arce, procurorii au anunțat că este cercetat pentru viol, trafic de ființe umane și contrabandă din cauza relației sale cu o fată de 15 ani în 2015.

Evo Morales este vizat de o anchetă pentru presupus viol al unei tinere de 15 ani în timp ce acesta se afla la conducerea țării. El neagă faptele, în timp ce avocații săi susțin că acest caz a fost deja judecat și clasat în 2020.

Susținătorii lui Morales au blocat aproximativ douăzeci de drumuri în centrul Boliviei pentru a manifesta împotriva a ceea ce ei consideră a fi “persecuție judiciară” a liderului lor, care dorește să revină la putere.

Escaladarea conflictului

Situația din Bolivia este tensionată, cu o escaladare a violenței și a protestelor. Acțiunile lui Morales și ale susținătorilor săi, inclusiv luarea de ostatici, riscă să alimenteze și mai mult conflictul din țară.

Guvernul bolivian are o sarcină dificilă de a controla situația și de a găsi o soluție pașnică la criză. Este important ca toate părțile implicate să prioritizeze dialogul și să evite escaladarea conflictului, care ar putea avea consecințe devastatoare pentru Bolivia.

Presiunea internațională asupra guvernului bolivian este din ce în ce mai mare, cu apeluri pentru calm și negocieri. Viitorul politic al Boliviei rămâne incert, cu o criză politică profundă și o populație divizată.