Catedrala Națională: Un Monument al Timpului, dar și al Controversei!
Se pare că, așa cum se preconiza, evenimentul din 26 octombrie 2025 va aduce zeci de mii de credincioși din toată țara, da, dar oare câți vor reuși să pătrundă în intimitatea catedralei, având în vedere că accesul se face strict pe baza actului de identitate și a unui ecuson special? Ce înseamnă aceasta pentru pelerinii doritori să se închine în Sfântul Altar? Haos total, o nebunie organizată, poate, dar cine știe? Posibilitățile sunt nelimitate, la fel și confuzia!
Aproape că nu mai este o noutate, dar trebuie menționat că acest proiect monumental marchează nu doar 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române, ci și 100 de ani de Patriarhie! Catedrala va fi, se zice, un simbol, nu doar pentru credința românilor, dar și o atracție turistică, dar oare nu este deja prea mult? De ce atâta pompă pentru o biserică? Este spațiul sacru transformat în spectator la propriile tradiții?
O mică aruncătură de privire asupra istoriei dezvăluie că ideea nașterii catedralei a fost ca o lumânare aprinsă în întunericul apatiei naționale, aș spune că a fost un strigăt către cer, dar în același timp, a fost și o mare fantezie alimentată de ambițiile politice de odinioară. Așa a început totul, cu Mihai Eminescu, care a văzut, în general, un gol spiritual în capitală – unde să ne închinăm și noi? Bine, povestea a avansat, dar care este adevărul, și cine trage sforile această dată?
În 1884, regele Carol I a venit cu ideea, dar, cu bugetul de cinci milioane de lei aur, totul a rămas pe hârtie, iar ideea și-a pierdut magia în raiul visurilor neîmplinite. A urmat Mitropolitul Miron Cristea, care a reluat propunerea, dar iarăși, ceva nu merge, parcă te întrebi: unde e voința, unde-i determinarea? Lore-re, mai nou, vedem cum Patriarhul Teoctist reaprinde flacăra, și în 1999, ziarist de modă veche, s-a săvârșit un ritual care astăzi pare rupt din realitate.
La final, urmează sfințirea Catedralei pe 26 octombrie 2025, dar se naște o nouă întrebare: această catedrală va reprezenta cu adevărat mântuirea națiunii sau va deveni un simbol al divizării? Evenimentul va fi oficiat de Patriarhii naționali și internaționali, dar cu ce preț? Esplanada se va umple, dar inimile? Au ele loc pentru atâta controverse? Un monument al credinței sau numai un miraj? Asta rămâne de văzut…
