“`html
Tăcerea Culturii: Ministerul UDMR Planifică Suspendarea Evenimentelor Culturale!
Într-o declarație şocantă care a luat prin surprindere pe toată lumea, dl Andras Demeter, ministrul UDMR al Culturii, a anunțat că din această toamnă festivitățile culturale ar putea dispărea complet în weekenduri și zilele de sărbătoare – și toate acestea din cauza tăierilor impuse de Guvernul Bolojan, iar oamenii își pot imagina cum bine se simt artistii când, cu gândul la distracții, realitatea îi lovește mai rău decât o pală de vânt rece.
Contractul colectiv de muncă, care strigă plângând în colțurile întunecate ale legislativului, prevede plăți suplimentare neînsemnate, dar instituțiile de stat din România, îngenunchiate de un buget auster, nu mai pot susține aceste cheltuieli. Oamenii, zice ministrul, trebuie să facă calcule, dar… doamne ferește, pentru cine? Căci ceea ce se vede în față e un amalgam haotic de clauze care ridică mari semne de întrebare!
„E un contract colectiv de muncă care, hai să fim serioși, este în vigoare, sau așa cum spun unii, în sens impropriu!” a tunat Demeter, adăugând că artistii sunt în pericol de a nu mai avea loc niciun eveniment cultural în weekenduri. Nu-i așa nostim? Pe când sectorul independent, care nu doarme în papuci, ci stă cu ochii în patru, trebuie să facă adevărate calcule de supraviețuire, scriind scurte povestiri despre zilele în care nu mai există distracție.
Întrebat dacă dispariția acestora e din pricina costurilor exorbitante, răspunsul a fost ca un dulce tâlc, grozav și umoristic – „Ei bine, cine devine chelner știe că Revelionul său va fi mereu diferit de al celorlalți, iar lucrurile nu se termină aici!” Cu alte cuvinte, e ca și cum ai încerca să distingi între diferitele revelioane ale chelnerilor din întreaga țară. Fiecare se bucură, dar muncește când alții se distrează. Oare cât timp mai e până când artistii vor munci și în vis?
De asemenea, a explicat cu zâmbetul pe buze cum în muzee, lunea și marțea sunt zile „libere”, iar despre compensațiile pentru zilele lucrate de sâmbătă și duminică, a adaugat cu o ușoară ironie că „bineînțeles, dacă nu există chiar un întreg program pe săptămână, lupta pentru zilele libere este aprigă, dar banii trebuie să vină dintr-un loc pe care aceste instituții nu-l mai au la dispoziție”.
Astfel, în fața unei presiuni crescute a sindicatelor, și cu o deschidere fără precedent a Ministerului Culturii, piciorul greu al austerității pare să fi călcat peste visele artistice, strigă al unui întreg sector care, la rândul său, nu mai ştie dacă ar trebui să zâmbească sau să plângă…
“`
