Europa se pregătește pentru o iarnă dificilă: deficitul de gaze naturale va afecta prețurile în 2026-2027

ActualitateEuropa se pregătește pentru o iarnă dificilă: deficitul de gaze naturale va afecta prețurile în 2026-2027

Europa se confruntă cu un deficit de gaze naturale pentru iarna 2026-2027

Europa se pregătește să înfrunte un deficit semnificativ de gaze naturale în sezonul rece 2026-2027, ca urmare a unei scăderi globale a producției și diminuării nivelurilor stocurilor, probleme agravate de conflictele geopolitice din Orientul Mijlociu. Creșterea cererii pe piața asiatică și rezervele insuficiente din depozitele europene ar putea determina o majorare accentuată a prețurilor, cu efecte directe și pentru consumatorii din România.

Rezerve critice și dependență majoră de importuri

Studiile Wood Mackenzie indică că rezervele europene de gaze naturale sunt în prezent puțin peste 50% din capacitate, un nivel extrem de scăzut pentru această perioadă a anului. Massimo Di Odoardo, vicepreședintele departamentului de cercetare pentru gaze al Wood Mackenzie, a precizat pentru publicația The Independent că „rezervele scăzute din Europa, cererea puternică din Asia și creșterea limitată a ofertei de GNL garantează aproape sigur prețuri ridicate în această iarnă și până în 2027”.

Cu toate acestea, Di Odoardo a atenuat perspectiva, menționând că prețurile gazului nu se apropie de valorile extrem de ridicate atinse în 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a generat o criză energetică fără precedent.

Datele Eurostat relevă că gazul natural a reprezentat 21% din consumul energetic total al Europei în 2024, iar gazul natural lichefiat (GNL) a furnizat aproximativ 40% din această cantitate. În 2025, 89% din gazul consumat în Europa provenea din afara Uniunii Europene, inclusiv din Regatul Unit. Marea Britanie depinde considerabil de importuri, cu numai 5% din cererea anuală de gaz stocată intern. Circa 35% din importuri vin din Norvegia, iar restul sunt livrate sub formă de GNL, în principal din Statele Unite și Qatar. Aceasta expune aproximativ 7% din consumul energetic anual al Regatului Unit la riscurile actualei penurii de gaze.

Factori care alimentează criza energetică

Criza energetică europeană este amplificată de două cauze majore. Primul factor este embargo-ul progresiv impus asupra gazului rusesc, care va deveni complet aplicabil până la sfârșitul anului 2026, inclusiv pentru GNL.

Al doilea factor semnificativ este reprezentat de avariile produse prin atacuri cu rachete iraniene asupra uzinei de GNL Ras Laffan din Qatar, un furnizor crucial ce asigura anterior aproximativ 20% din producția globală de GNL. În urma acestor atacuri, reparațiile uzinei pot dura ani întregi.

Jess Ralston, șefa Unității de Informații privind Energia și Clima, a avertizat că „nivelurile mai scăzute ale stocurilor de gaz fac ca Europa să fie mai expusă la creșteri de prețuri în cazul unor întreruperi suplimentare de aprovizionare, fie datorită conflictelor din Orientul Mijlociu, fie din cauza unei ierni deosebit de reci”.

De asemenea, directorul general al Equinor, cel mai mare furnizor de gaze naturale din Europa, a indicat dificultățile pieței: Europa riscă să nu atingă pragul de umplere a depozitelor la 80% din capacitate înainte de iarnă, stocurile fiind afectate de competiția acerbă venită din partea achizitorilor asiatici. Regiunea importă aproximativ 30% din necesarul său de gaze sub formă de GNL, însă aprovizionarea este insuficientă din cauza redirecționării spre Asia a gazului care ar fi trebuit livrat Europei.

Scăderi în producția și stocarea gazelor din România

În România, cel mai mare producător de gaze naturale, Romgaz, a raportat o scădere de 3,4% a producției în prima jumătate a anului 2026 comparativ cu perioada similară din 2025, atingând un volum de 2,4013 miliarde metri cubi. Producția redusă a fost însoțită de o diminuare și mai accentuată a gazelor injectate în depozitele subterane, cu o scădere de 17,8%, conform datelor oficiale furnizate de compania de stat, aflată sub controlul Ministerului Energiei.

În al doilea trimestru al anului, scăderile au continuat: producția de gaze s-a redus cu 2,8%, înmagazinarea cu 15,4%, iar producția de energie electrică cu 47,1%. Cu toate acestea, extracția de gaze din depozite a înregistrat o creștere de 24,5% în perioada aprilie-iunie 2026.

Prețuri record pe piața gazelor naturale

Săptămâna trecută, pe Bursa Română de Mărfuri, prețul gazelor naturale a depășit pragul de 300 lei/MWh, un nivel record pentru sezonul estival, determinat de tensiunile geopolitice din Ucraina și Orientul Mijlociu, conform raportării Profit.ro. Potrivit analizei, presiunile asupra prețurilor provin în principal din exterior, în ciuda poziției României ca cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.

Totuși, producția internă de gaze nu acoperă integral consumul anual, iar echilibrul pe piața internă este estimat a fi atins abia în anul 2027, odată cu începerea producției în zăcământul offshore Neptun Deep.

În prezent, România are stocate aproximativ 19 TWh de gaze naturale, reprezentând 56,6% din capacitatea totală a depozitelor. Acest nivel este cu 2,7 TWh mai mic față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent. În comparație, Europa se află într-o situație mai gravă: gradul de umplere al depozitelor este 54,4% (614 TWh), față de 65,4% (741 TWh) în perioada echivalentă a anului trecut.

Impactul asupra consumatorilor și perspectivele pentru sezonul rece

Cererea în creștere și declinul producției interne au generat o creștere semnificativă a prețurilor gazelor naturale. În ultimele patru săptămâni, prețul mediu zilnic pe Bursa Română de Mărfuri a urcat cu peste 43%, de la 208 lei/MWh la 297,5 lei/MWh.

În Europa, această creștere a fost înregistrată și mai accentuat, cu un salt de circa 50%, în condițiile unei canicule și problemelor de aprovizionare. Pe piața TTF (Title Transfer Facility), prețurile au atins niveluri de 62 de euro/MWh, potrivit publicației Profit.ro.

Tradițional, scumpirile au afectat consumatorii industriali, însă în 2026 vor resimți presiunile și populația, precum și centralele termice care asigură încălzirea sistemelor publice. Datele Romgaz și OMV Petrom indică o scădere a cantităților de gaze vândute la preț reglementat (110 lei/MWh) de la 52 TWh în 2025 la 32 TWh în 2026. Diferența de aproape 20 TWh va trebui achiziționată la prețuri de piață, de cel puțin două ori mai mari.

Costurile ridicate ale gazelor fac mai dificile eforturile de umplere a depozitelor înainte de iarnă. De exemplu, Germania și-a propus să atingă un grad de umplere a depozitelor de 70% până în noiembrie, însă, până la momentul actual, stocurile sunt la doar 45%, conform sursei Argus.

Perspectivele sunt îngrijorătoare și potrivit celor de la Equinor, care avertizează că Europa s-ar putea să nu atingă obiectivele de stocare, ceea ce o va face vulnerabilă la fluctuații bruște ale prețurilor. Torgrim Reitan, director financiar al Equinor, a descris situația ca fiind „vulnerabilă” într-un interviu pentru Bloomberg Television.

Agenția Internațională pentru Energie a subliniat că întârzierile în reluarea exporturilor din Golf, cauzate de tensiunile geopolitice, vor menține piața gazelor tensionată pe termen lung, amplificând riscurile pentru economiile europene și pentru consumatori.

Check out our other content

Check out other tags:

Most Popular Articles