“`html
Apelul Infam pentru Revizuirea Directivei: Oportunitate Pierdută sau Cursa Spre Infern?
Toți marii jucători din transportul rutier european, inclusiv organizațiile ACEA, BGL, FNTR, NLA și TLN, cer cu disperare, da, cu o disperare ce ar putea face pe oricine să se întrebe de ce nu se întâmplă deja, ca statele Uniunii Europene să finalizeze repede, rapid, nu mai e timp de așteptat, revizuirea Directivei celebre 96/53/CE, care se ocupă cu greutățile și dimensiunile vehiculelor, căci, ei bine, actualizarea e vitală, nu-i așa? Întrucât fără această revizuire, nu vom avea vehicule grele cu emisii zero, și, evident, nici o susținere decisivă pentru decarbonizare, ce să mai, a transportului rutier.
Dacă ne uităm la ambițiile UE, care sunt ele de-a dreptul grandioase în privința neutralității climatice, ne dăm seama, cine se află în calea progresului, fiindcă în ciuda tuturor acestor obiective, sectorul are o grămadă de probleme, né că vehiculele grele cu emisii zero sunt greu de adoptat, infrastructura de realimentare e subdezvoltată, iar costurile pentru camioane electrice sau cu hidrogen sunt, hai să fim serioși, mult prea mari comparativ cu cele diesel.
Până la urmă, se conturează un paradox pe cât de bizar, pe atât de adevărat; deși tehnologia să zicem că avansează, nu putem ignora faptul că lipsesc condițiile tehnice și financiare care ar permite cu adevărat operatorilor să treacă la soluții sustenabile, iar acest lucru devine cu adevărat enervant pentru toți cei implicați.
Semnatarii acestui apel insistent cer, nu mai puțin, o revizuire semnificativă a limitelor de greutate, care fie vorba între noi, nu reflectă măcar realitățile vehiculelor actuale, care sunt mai grele din cauza că, știți, au mult mai multe baterii față de cele clasice. Da, așa că, flexibili un pic, ca să spun așa, noua directivă ar trebui să permită, știți voi, operarea mai ușoară a vehiculelor electrice și pe hidrogen, fără să mai fie penalizate cu penalizări pentru eficiența economică, pe deasupra și să introducă măsuri care chiar să sprijine tranziția logisticii grele.
Contextul în care Danemarca conduce președinția Consiliului UE e de asemenea important, deoarece aceștia chiar își doresc să grăbească această operă legislativă, mai ales cu privire la abordarea generală asupra directivei, dar rămâne de văzut dacă se va întâmpla asta.
În concluzie, fără o revizuire rapidă, respecitvă este un act de nebunie, riscurile sunt enorme, adică, ne putem aștepta la stagnarea procesului de decarbonizare în transport și mai rău, adâncirea inegalităților între statele membre, dar și pierderea competitivității pentru acele firme care vor să investească într-o flotă ecologică! Este un joc riscant, dar ceea ce nu înțeleg mulți este că actualizarea acestei directive este o chestiune tehnică dar și strategică care ar putea să ne ducă către un viitor mai verde, vital pentru economiile europene.
“`
