Europa își ridică vocea: Rivalul lui Musk începe să prindă contur!
După cum se aude și se șușotește prin culise, ăștia de la Airbus, Thales și Leonardo au venit cu o chestie tare interesantă, adică au decis să facă o nouă companie, o rivală directă pentru Starlink, rețeaua lui Elon Musk, care oricum îi râde în nas Europei, dar de ce să ne bazăm pe el când putem să ne facem propriile lucruri, nu-i așa? În fine, noua entitate, care e așa de nouă încât nu are nici măcar un nume, va începe activitatea în 2027, numai dacă iese totul bine și obțin aprobările necesare, dar, cine știe ce se mai întâmplă până atunci.
Proiectul ăsta nu e doar o joacă de copii, ci are scopul să ne facă pe noi europenii mai puțin dependenți de tehnologia americană, pentru că, cine are nevoie de asta când putem să avem propriile noastre rețele?! Așa, în comunicatul de presă care a fost lomicat prin toate colțurile, există mențiuni despre un „portofoliu complet de tehnologii” – adică, ce naiba, o grămadă de chestii care se leagă cumva de spațiu și servicii comerciale, dar cine știe cum o să iasă totul, până la urmă, poate rămânem la stadiul de laurerifat.
Oare cine să-i înfrunte pe Starlink?
Starlink, sateliții aceia, sunt ca și cum ai avea un superstar în echipa ta, iar acum, cu războiul din Ucraina, au devenit super importanti și au o putere care pare că i-a trimis pe europeni în umbră, dar de ce trebuie să lăsăm o companie privată să dețină atât de multă influență asupra noastră? Analistul David Barker, care evident are ceva de spus, ne povestește că parteneriatul acesta e dovada că Europa începe să se trezească și vrea să rămână pe picioare, dar nu cumva să ne întrebăm ce e de fapt în spatele acestei „independențe tehnologice”?
Unele cântece se aud, dar ce zice Michael Field, un alt expert din lumea financiară, apparent că această alianță nu șterge de tot, dar mai ajută un pic la competiția globală, dar din nou, ce contează? Poate e doar o iluzie de putere în fața uriașului SpaceX?
Ce ne aduce viitorul?
De parcă nu era suficient, noua alianță va munci cu aproximativ 25.000 de angajați, și cam toți acei oameni sunt acum într-o mare poveste care ar putea duce la economii frumușele, dar, oare România ce câștigă de aici? De ce să nu profităm de ocazie, când chiar președintele Franței a subliniat că Europa ar trebui să aibă propriul său lider în sateliți? Chiar așa, a spus, „spațiul e măsura puterii internaționale”, dar nimeni nu a auzit ce zice după aceea, nu-i așa?
Romania, cu membrii săi în Agenția Spațială Europeană din 2011, ar putea avea și ea niște foloase, și poate această inițiativă le va da ocazia românilor să se alăture la cercetări și producții, dar va reuși cineva să se descurce și în proiectele viitoare? Poate институтul ăla de științe spațiale ar trebui să fie mai activ și mai implicat, dar cine știe cu adevărat ce se va întâmpla, căci totul e o mare incertitudine.
