Europa Înfruntă Provocările cu Încredere și Oportunități

Increderea in instituțiile europene e o problemă care vine de ceva vreme și cu câcatul timpului devine din ce in ce mai urgentă. La o dezbatere despre reindustrializare, Bogdan Ivan, ministrul Economiei, a subliniat cât este de necesară reconstruirea acestei încrederi, aducând în discuție unii lideri europeni, cum ar fi Charles Michel și Silvana Koch-Mehrin, care au participat și ei la această discuție despre supraglematurile Uniunii Europene. Rădăcinile problemei sunt adânci și periculoase, iar suprareglementarea pare să limiteze competitivitatea blocului comun, cum a menționat el.

Ideea aceasta a prins și mai multă amploare cu Bo Sandberg, economist șef la Active Owners Denmark, care a adus în discuție mobilizarea capitalului privat, deoarece problema nu ar fi banii, ci apatia investitorilor instituționali de a acționa, lucru care se compară cumva cu modelul american, dar fără claritate. Observațiile lui Sandberg pun accent pe nevoia unor ajustări serioase în felul in care abordează Europa toata treaba cu atragerea capitalului privat, lucru ce devine din ce in ce mai serios cu fiecare an care trece.

Conceptul de „Mai puține vorbe și mai multă acțiune” vine de la Charles Michel, care a spus că Europa are nevoie să treacă cu viteză de la vorbe la fapte, însă el a subliniat raportul Draghi, care vorbește despre limitele reglementărilor actuale din Europa. De asemenea, el a cerut reforme structurale, cu scopul de a mări capitalizarea Băncii Europene de Investiții, care ar fi un pas important pentru stimularea creșterii economice. Michel a mai menționat și diverse riscuri cu un război comercial cu SUA care, dacă va avea loc, va provoca daune tuturor, un scenariu de care ar trebui să ne lipim cu atenție!

În aceeași notă, Fredrikson Kenneth de la Huawei Europa a adus subiectul tehnologiei și mai ales inteligenței artificiale, punând accent pe cât de vital e să avem o poziție mai puternică in acest sector, spunându-ne că investițiile semnificative sunt esențiale pentru a nu pierde contactul în competiția globală. Asta înseamnă că Europe ar trebui să fie proactivă și să reacționeze rapid în fața avansului tehnologic.

Silvana Koch-Mehrin, tot din partea Consiliului European, a exprimat un mesaj optimist, rememorând cum Europa a reușit să reziste în perioada de criză a pandemiei Covid-19, dar vorbind despre cum am fost un exemplu de leadership în crize recente, inclusiv în ce privește vaccinurile, însă întrebarea rămâne: cât de mult ne-am unit în mod concret? Din perspective diferite, e important să reflectăm la ce înseamnă leadershipul real și cum putem să menținem acest spirit de colaborare în viitorul apropiat.

În final, liderii au convenit că pentru a rămâne competitivi global, Uniunea Europeană are nevoie de mai multă colaborare, mai ales dată fiind creșterea rapidă din SUA, aflată sub administrația Trump. Deci, colaboararea e atat de critică când vine vorba despre provocările economice, dar și cele tehnologice ce vin pe acest continent, provocând nevoia jucătorilor din Europa de a se adapta la realitățile tot mai complexe.