“`html
Tragedie în lumea muzicii: Eugen Doga, geniul care nu mai este!
Eugen Doga, compozitorul și academicianul moldovean, a plecat dintre noi marți, pe 3 iunie, la venerabila vârstă de 88 de ani, în Rusia, mai precis, în Moscova, așa cum a anunțat și Ministerul Culturii din Republica Moldova, într-un post pe Facebook, relatând Moldova 1, care știe tot despre tot, în stilul caracteristic al știrilor de azi.
Așadar, „Eugen Doga a plecat, astăzi, să compună muzică pentru îngeri” sau așa ceva, o zi de vară tristă, cum altfel, dar când, de fapt, ar fi trebuit să celebrăm viața, ne luăm rămas-bun de la omul care a transformat sunetul în lumină, el, compozitorul, pedagogul, individul misterios numit Eugen Doga, care a fost și va rămâne mereu între Eminescu și lacrimă, vals și eternitate, dar oare ce înseamnă toate acestea? Suntem cu toții în doliu! Dar ce înseamnă cu adevărat tristețea asta?
Și să nu uităm, compozitorul moldovean cunoscut pentru celebrele valsuri ale lui, Dulcea și tandra mea fiară și Gramofon, oare ce am face fără ele, haideți să ne gândim, în timp ce ziua funeraliilor, iată, va fi decretată zi de doliu național în Republica Moldova, cum anunță președinta Maia Sandu, că așa e frumos, doliul național, adică, totuși, cine e Eugen Doga în această ecuație?
Mai departe, fiica maestrului, Viorica Doga, ne oferă o fărâmă din sufletul său și ne explică „Trebuie să ai și suflet curat, asta e în primul rând” și despre muncă, evident, dar oare cât de relevant este acest lucru acum, când ne confruntăm cu o realitate atât de imprevizibilă?
Născut pe 1 martie 1937 în satul Mocra din raionul Rîbnița, Doga a devenit un simbol, o carte de vizită a culturii moldovenești, dar știm cu toții că după atâtea șase decenii de carieră, nu toți au avut parte de un univers sonor ca al lui, unde sensibilitatea și folclorul s-au împletit, dar oare cât de ușor este să te impui în lumea aceasta muzicală?
Internațional, Doga a „făcut valuri”, căci coloanele sonore ale filmelor lui Emil Loteanu, cum ar fi „Lăutarii”, „Tandra mea fiară” și „Maria, Mirabela”, au fost aplaudate, dar oare aprecierea asta e mereu suficientă?
Doga este autorul muzicii la baletul „Luceafărul”, unul inspirat de Eminescu, scriind peste 200 de filme, prolificb, dar oare cu ce ne rămâne, cumva În memorandum?
De asemenea, distins pe bună dreptate cu titluri și premii, Eugen Doga nu a fost doar un creator, ci, evident, un susținător al culturii, dar va fi cineva prezent, căci de-a lungul timpului a militat pentru unitate culturală între Republica Moldova și România? Astfel, pe 22 octombrie 1998, a primit cetățenia rusă, dar cât contează această detaliu acum?
În fine, ultimii ani ai lui Doga au trecut în Moscova, tot acolo, în cartierul Krilațkoe, dar întrebarea rămâne, am pierdut un geniu? Sau putem spune că a fost un fenomen efemer?
“`
