EU.Inc: Proiectul de Debirocratizare al Comisiei Europene pentru Startupuri
LEAD: În timp ce atenția globală era îndreptată către forumul de la Davos și discuțiile legate de Groenlanda, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat un proiect ambițios care vizează debirocratizarea procesului de înființare a firmelor în Uniunea Europeană, cunoscut sub numele de EU.Inc. Această inițiativă își propune să simplifice considerabil viața antreprenorilor și să faciliteze operarea acestora în toate statele membre.
Corpul articolului: Proiectul EU.Inc reprezintă o inițiativă fundamentală în cadrul Uniunii Europene, având ca scop crearea unei entități juridice pan-europene pentru startupuri. Acest sistem este denumit și „al 28-lea regim” și promite o serie de beneficii pentru antreprenori, inclusiv un cadru legal unificat și simplificat pentru înființarea și operarea firmelor în întreaga comunitate europeană.
Ce prevede noul sistem
EU.Inc va introduce:
- O entitate juridică unificată în conformitate cu legislația UE, facilitând astfel înființarea și operațiunile transfrontaliere.
- Un registru central al UE care va permite înregistrarea unică, complet digitală, în limba engleză.
- Documentație standardizată privind investițiile, inclusiv modele juridice armonizate pentru a facilita finanțarea paneuropeană.
- Un cadru european pentru opțiunile pe acțiuni, care va asigura un capital propriu consistent pentru angajații din diferite țări.
Ceea ce a spus von der Leyen
Ursula von der Leyen a subliniat că această reformă va permite antreprenorilor să înființeze o companie în termen de 48 de ore, complet online, din orice colț al Uniunii Europene. Ea a afirmat: „Scopul final este de a crea o nouă structură de societate cu adevărat europeană. Noi o numim EU.Inc. Avem nevoie de un set unic și simplu de norme care să se aplice fără probleme în întreaga Uniune, astfel încât întreprinderile să poată opera mult mai ușor în toate statele membre.”
În plus, aceasta a adăugat: „Antreprenorii noștri vor putea înregistra o companie în orice stat membru în termen de 48 de ore – complet online. Ei vor beneficia de același regim de capital în întreaga UE.” Von der Leyen a continuat să sublinieze că este esențial ca activitățile comerciale și obținerea de finanțare să fie realizate fără obstacole în întreaga Europă, comparând situația cu piețele uniforme din SUA sau China.
România, pe dos
În contrast cu inițiativa Uniunii Europene, România adoptă o direcție diferită. În cadrul Pachetului al II-lea de măsuri implementat de Guvernul Bolojan, se preconizează creșterea capitalului social necesar pentru înființarea firmelor. Așadar, începând cu 1 ianuarie 2026, capitalul social la înființarea unei firme va fi de 500 de lei, iar pentru firmele cu un rulaj de peste 400.000 de lei, acesta va crește la 5.000 de lei. Anterior, românii aveau posibilitatea de a înființa o firmă cu sume simbolice de 1 leu sau 200 de lei.
De asemenea, antreprenorii au fost supuși, în ultimii ani, unor măsuri restrictive, precum RO e-Factura și e-Transport, precum și obligativitatea conectării caselor de marcat la sistemul fiscal. Statul a justificat aceste măsuri ca fiind menite să reducă evaziunea fiscală, însă mulți oameni de afaceri susțin că ele au crescut doar costurile operațiunilor comerciale, fără a atinge obiectivul dorit.
Consultant fiscal: „Excesul de reglementare trebuie eliminat”
Emilian Duca, consultant fiscal, a comentat că excesele de reglementare în Uniunea Europeană trebuie să fie reduse, însă este esențial să se țină cont și de protecția consumatorilor. „În momentul de față, este doar o propunere (ce dorește Ursula von der Leyen) și sigur va suferi modificări. În România, nu este o problemă înființarea firmelor, dar în Austria, de exemplu, da. A făcut aceasta doar pentru a arăta că știe că este o problemă birocrația și că se preocupă de situație”, a afirmat Duca.
El consideră că decizia Guvernului român de a crește capitalul social al firmelor este pripită: „Creșterea capitalului social în România afectează imaginea, eu consider că majorarea a fost o hotărâre pripită. Dar a fost una susținută de instituțiile de stat din România. Însă nu așa trebuia procedat, ci prin stabilirea unor norme care să îi protejeze pe cei care respectă legea și care îi pedepsească pe cei care o încalcă.” Duca subliniază că adevărata problemă nu este înființarea firmelor, ci modul în care acestea operează în condițiile impuse de autorități.
Antreprenorii europeni, entuziasmați
Antreprenorii din întreaga Europă par să răspundă pozitiv la inițiativa EU.Inc. Tom Henriksson, partener general la VC OpenOcean, a declarat: „E greu să nu fii entuziasmat de propunerea Ursulei von der Leyen. Planul pentru o formă de societate paneuropeană complet digitală, care poate fi creată cu ușurință în două zile, dacă va fi implementat corect, va pune în sfârșit startupurile pe picior de egalitate cu concurenții din străinătate.”
Acesta a subliniat dificultățile întâmpinate de antreprenori în extinderea afacerilor în alte state membre, afirmând că „întâlnirile față în față cu notarii care examinează fiecare semnătură sunt complet depășite, mai ales când sunt impuse companiilor care pun accentul pe digital.”
Critici la adresa UE
Cu toate acestea, propunerea EU.Inc nu este lipsită de controverse. Criticii susțin că, deși birocrația europeană este o problemă, aceasta se referă în principal la înființarea firmelor, iar antreprenorii vor continua să se confrunte cu un cadru legislativ complex în ceea ce privește reglementările europene. De exemplu, reglementările Green Deal, care au dus la creșterea costurilor energetice, sau cele referitoare la emisiile de carbon, au fost menționate ca exemple de provocări suplimentare.
Sindicatele au avertizat că proiectul EU.Inc ar putea permite companiilor să ocolească reglementările naționale privind protecția lucrătorilor și salariile, favorizând marile corporații în detrimentul micilor întreprinderi. Aceasta ar putea crea un mediu de afaceri inegal, în care marii jucători vor beneficia de oportunități mai favorabile, în timp ce micile companii vor rămâne blocate în reglementările naționale. De asemenea, se tem că proiectul va adăuga un nou strat de birocrație, în loc să simplifice procesul de funcționare al firmelor.
