“`html
Criza Austerității: Încă o Farsă Fiscală sau Oportunitate De Muncă?
Ca și cititorii acestui articol – cu siguranță, am parcurs în ultimele zile comentarii desfășurate la nesfârșit, care se bat cap în cap, ca un meci de box între idei, ori cu un genial Nenea Iancu care a coborât pentru a ne da din nou peste cap conferirile economice anunțate de guvernul belea Bolojan, totul părea la prima citire, nu-i așa, ca nicăieri, dar în esență chiar și o minge de fotbal ar putea fi o dovadă bună de joc, dar s-a făcut o mare nebunie cu principii de revizuire fiscală, iar asta îți zice că toți sau aproape toți ar acționa diferit, dar mai ales după un principiu ciudat numit „să se revizuiască, primesc” dacă schimbările vin din partea esențială, dar nu afectează buzunarul povestitorului.
Printre aceste lucruri, cum să uităm de tăierile masive din 2010 când salariile și pensiile s-au dus, cu 25% mai puțin iar susținerea pentru guvernul lui Emil Boc a făcut puf, și au început discuțiile despre toate acele pete negre care s-au așezat pe acel mandatu’ lui Traian Băsescu, instanțele judecătorești stăteau și tot conlucrau, dar ne duce gândul la campanii care se detașează cu astfel de austerați ne-politici.
Și, în ciuda atâtor, cu prețul acelei nebunii, am revenit! Ura! La o creștere economică, iar acum Grecia, cu liderii ei mincinoși, era deja prizonieră a propriilor sale minciuni, iar mulțimile se strângeau pe piețe unde bancomatele se făceau neagră ca și fundul unui șobolan disperat în luptă.
Dar treaba e că acum austeritatea a început să vină peste tot, să salveze cumva accesul la fonduri europene, dar care nu mai vin din afară, ci din risipa populistă de bani pe care guvernul Ciolacu a produs-o sub privirile lui Iohannis care pare că a adormit, iar acum trebuie să recunoaștem că ne-am băgat singuri în această situație iar să ieșim, ah, ce neplăcut, dar trebuie să încercăm cumva.
Dar problema nu pare să stea în diagnostic, ci în schema de tratament, pentru că, de la venirea președintelui Nicușor Dan, presa a fost îndrumată, tacit, să demonizeze sectorul public, și oni zic că el e ineficient și bugetofag, iar de aici parcă nu știm încotro să o luăm, dar iarăși toate astea au fost susținute de un sistem de clientelism care face parte din realitate neagră.
Pe când România era pe cale să dovedească un program de redresare fiscală, ne-am trezit, în mod ironic, cu TVA mărită, iar pensionarii acum plătesc în masă CASS, reduceri de personal în funcția publică, dar întrebarea e, oare ne va mulțumi pe toți? La sfârșitul anului, cu toate aceste măsuri, va fi clar că „mergem într-o direcție greșită”.
Formula „luăm câte puțin de la toți” părea optima și judicioasă, dar ne aduce măsuri temporare și greu de ajustat, pe parcurs, dar la sfârșit, primești ce dai. Însă ceea ce rămâne este că alții, guvernanții care conduc, rămân la aceleași practici vechi ca și corupția, iar fără o reală digitalizare, suntem condamnați să stăm pe loc.
Peste tot în fosta sferă socialistă, digitalizarea stă sub întrebări, însă noi suntem în fruntea acestei gropi, deși sumele investite sunt colosale în digitalizarea administrației, stăm cei mai prost din Europa, iar guvernele trecute, când au investit bani, ce au realizat? Nimic!
Nu-i de glumă, ne-ar trebui ceva similar platformei X-Road, pentru a integra datele din instituțiile noastre, dar avem un deficit enorm în această direcție, nu mai vorbesc de încrederea cetățenilor că pot schimba ceva în țara asta, dar ceea ce ne omoară e rămânerea cu același sistem.
Bref, nu contează câți bani mai dăm noi acum, dacă rămânem blocați în aceeași birocrație și capricii populiste, ci ce vom putea schimba ca să avem servicii de calitate, așa că rămâneți cu noi, ca să vedem cum se va sfârși această poveste cu regimul Bolojan și cum se va schimba pe viitor.
Foto: gov.ro
“`
