Eșecul elevilor maghiari la Bacalaureat: o problemă a sistemului sau a familiilor?

Situația elevilor maghiari din România, care se confruntă cu dificultăți majore la examenul de Bacalaureat, a devenit o problemă complexă, cu implicații sociale, educative și politice. An de an, mulți dintre acești elevi obțin note sub limita de trecere la Limba română, ceea ce le blochează accesul la studiile universitare și le afectează drastic șansele de integrare în societate.

Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita, a declarat pentru „Adevărul” că problema este evidentă: „Elevii maghiari, în timp ce la toate celelalte probe iau note de trecere, la Limba română primesc sub 5. Este motivul pentru care nu reușesc să ia Bacalaureatul, nu se pot înscrie la facultate și au viitorul din start compromis”.

El acuză direct Ministerul Educației, considerând că programa școlară pentru elevii de etnie maghiară este inadecvată și nu răspunde nevoilor lor. „Programa, în cazul etnicilor maghiari este diferită, este mult mai ușoară, iar această reformă se produce de mai bine de 12 ani. Au inclusiv manuale diferite”, a explicat Bogdan Rațiu, profesor de limba română. Atunci, de ce nu se reflectă această simplificare în rezultatele la examen?

O problemă complexă cu multe cauze

Borboly Csaba susține că programa școlară ar trebui simplificată și mai mult, iar autoritățile ar trebui să ofere o atenție specială nevoilor elevilor de etnie maghiară. „Acești copii își doresc să învețe limba română, însă au nevoie de o atenție specială, deosebită, au nevoie de o programă școlară adaptată nevoilor lor. Elevii nu pot ține pasul cu programa școlară actuală, oricât de mult și-ar dori. Ei nu fac altceva decât să memoreze niște cuvinte, să învețe pe dinafară niște concepte, dar dacă îi pui să vorbească românește, să ducă o discuție simplă în limba română, nu o pot face. Ei nu pot lega cuvintele între ele, ei nu pot vorbi în propoziții sau fraze”, a adăugat politicianul.

El argumentează că sistemul de învățământ nu reușește să-i ajute pe elevii maghiari să dobândească o bună comunicare în limba română, chiar dacă există o programă școlară specială pentru ei. „În momentul de față, foarte mulți elevi maghiari știu să pună „Bună ziua”, dar nu înțeleg de fapt, ce spun. Cum să ia examenul la Limba română când nimeni nu se preocupă să-i învețe limba? Ce se predă la școală în momentul de față nu este suficient și nu este adaptat nevoilor lor, iar în familie nu au cum să învețe din simplul motiv că nici părinții nu știu foarte bine română”, a punctat Borboly Csaba, care avertizează că ne aflăm, de fapt, într-un cerc vicios.

Profesorii, între responsabilitate și lipsa de resurse

O altă perspectivă o oferă profesorii. Ei sunt obligați să predea conform programei, dar se confruntă cu lipsa de resurse și cu dificultăți în a se conecta cu elevii care nu au o bază solidă în limba română. „Ministerul a aprobat o programă specială pentru minoritatea maghiară, dar care nu funcționează. Au intrat copii în clasa a VIII-a învățând din clasa I pe această programă, însă nu s-au văzut și rezultatele. Înseamnă că programa aceasta nu este bine concepută. Și profesorii, la rândul lor se chinuie. În teorie, ei trebuie să predea ce este obligatoriu, să respecte programa. În practică, ei lucrează cu copii care nu au cunoștințe de bază. Nici pentru profesori nu este corect, căci sunt obligați să se adapteze acestei situații aberante. Ei sunt obligați să apeleze la tot soiul de artificii ca să găsească o portiță de comunicare cu acești copii. Lucrează mai mult, se pregătesc mai mult, gândesc propriile cursuri, materiale, se descurcă fiecare cum poate. Ei trebuie să predea ce este ,după care trebuie să-și facă timp să-i învețe pe copii să înțeleagă ce li se predă”, a explicat Borboly Csaba.

Bogdan Rațiu, profesor de limba română, a adăugat că „Ministerul a alocat destul de multe fonduri pentru formarea profesorilor, în așa fel încât ei să poată preda după această programă. Au făcut și ghiduri gratuite, iar dascălii au acces la tot felul de resurse pe care să le folosească la clasă”.

Expert în educație: o problemă de responsabilitate comună

Marian Staș, expert în educație, avertizează că problema este una complexă, cu responsabilități împărțite. „Situația nu este așezată cum trebuie. Asta e limpede. S-ar putea însă ca responsabilitatea să fie împărțită. Sigur, ei sunt cetățeni români, dar nu vorbesc mai deloc limba română și atunci este evident că au impedimente în a comunica, a înțelege etc. Este foarte rău, pentru că sunt cetățeni ai acestei țări. Ultima oară când eu am citit Constituția, limba oficială era Limba română”.

El consideră că atât familia, cât și statul au un rol important în soluționarea acestei probleme. „E nevoie de doi pe ringul de das. Și dacă tu acasă, părinte, te pui de-a curmezișul, și-o dai cu nu și nu cu limba română, atunci e o problemă. Dar este și o responsabilitate a statului. E a nu știu câta oară când statul funcționează rigid și nu oferă toate resursele posibile din motive de tratament cu bocancii. Primul aspect esențial o reprezintă planul cadru croit prost și, în al doilea rând, resursa umană inadecvat pregătită.  Ne aflăm în fața unui cancer lent, care se perpetuează an de an și uite că mai explodează mămăliga ungurească din partea unor copii care au decis că vor să facă altfel”.

Din punctul său de vedere, problema se află la nivel de sistem, cu un model curricular inadecvat. „Un model curricular, un conținut și planuri cadru inadecvate structural pentru nevoi mai deosebite, cum sunt cele ale acestor copii”, a conchis Marian Staș.

Concluzie

Situația elevilor maghiari la Bacalaureat reflectă o problemă complexă, cu cauze multiple și cu implicații profunde în sistemul de învățământ. Este nevoie de o abordare integrată, care să țină cont de toate aspectele problemei și să se concentreze pe soluții viabile, adaptate nevoilor reale ale copiilor. Dezbaterea este deschisă, iar soluțiile trebuie să fie găsite urgent, pentru a asigura un viitor mai bun pentru toți copiii din România, indiferent de etnie.