Creșterea puternică a producției eoliene susține sistemul energetic național în contextul unor condiții dificile
Sâmbătă seara, 8 august, în intervalul critic al vârfului de consum, sistemul energetic al României a înregistrat un moment rar: producția internă a depășit consumul, permițând exportul a peste 500 MW către țările vecine. Acest rezultat a fost posibil datorită impactului pozitiv al energiei eoliene, care a dus producția la peste 7.000 MW, în timp ce consumul se situa în jurul valorii de 6.500 MW.
Principalul motor al acestei schimbări a fost energia produsă de turbinele eoliene din regiunea Dobrogea, care au furnizat aproximativ 2.460 MW, echivalentul a circa 35% din totalul producției naționale de electricitate. Complementar, instalațiile de stocare au oferit un aport suplimentar de câteva sute de MW, aceasta fiind o contribuție esențială după ce producția fotovoltaică s-a redus odată cu lăsarea serii.
Vântul domină și dimineața zilei de duminică
Starea de echilibru energetic obținută sâmbătă seară a continuat și în dimineața zilei de 9 august. La ora 07:34, producția totală a României se ridica la 5.623 MW, din care energia eoliană acoperea 2.076 MW, reprezentând astfel aproape 37% din producția națională la acea oră.
Structura producției la acel moment era diversificată astfel: 2.076 MW proveneau din surse eoliene, 1.232 MW din hidrocarburi, 787 MW din cărbune, 684 MW din energie nucleară și 579 MW din hidroenergie.
Această situație reflectă o schimbare substanțială versus zilele anterioare, când deficitul de vânt a impus importuri masive de energie, ajungând să depășească 2.000 MW în anumite intervale din timpul serii.
Creșterea producției eoliene după o perioadă de contribuții reduse
Creșterea bruscă a producției eoliene este remarcabilă în contextul unei luni august care a început cu un aport foarte scăzut al vântului. Datele Transelectrica indică niveluri medii zilnice de producție eoliană modeste în primele zile ale lunii, respectiv 113 MW pe 1 august, 173 MW pe 2 august, 167 MW pe 3 august, 258 MW pe 4 august și 171 MW pe 5 august.
Sistemul energetic traversează o perioadă dificilă
Situația actuală este cu atât mai importantă cu cât România se află într-una dintre cele mai tensionate etape din punct de vedere energetic ale verii. Din data de 28 iulie, Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprită, ca urmare a nivelului extrem de scăzut al Dunării. În aceste condiții, producția nucleară a țării a fost limitată la aproximativ 680 MW, generată exclusiv de Unitatea 2.
În paralel, seceta severă afectează și hidrocentralele, iar temperaturile ridicate din această perioadă au dus la creșterea semnificativă a consumului de energie, în special în intervalele serale.
Contextul dificil determină o presiune importantă asupra sistemului energetic, care până acum a fost nevoit să compenseze lipsurile prin importuri consistente de energie.
Importanța creșterii producției eoliene pentru echilibrarea sistemului
Relansarea producției eoliene, de la câteva zeci sau sute de MW la un nivel de peste 2.000-2.500 MW, a avut un impact semnificativ. Această creștere a permis României să își reducă necesarul de importuri massive de energie și chiar să realizeze o cotă de export, situație descrisă de experți drept o “detensionare temporară” a sistemului.
Este important de menționat însă că această situație rămâne fragilă. În cazul în care vântul va scădea din nou, producția eoliană poate fi rapid afectată, iar sistemul energetic ar trebui să recurgă din nou la importuri pentru a acoperi deficitul estimat la peste 2.000 MW.
Astfel, România se confruntă cu un echilibru precar, a cărui stabilitate depinde în mare măsură de condițiile meteo, în special de intensitatea vântului în zona Dobrogei. Această vulnerabilitate evidențiază importanța dezvoltării și diversificării surselor de energie regenerabilă, precum și a infrastructurii de stocare, pentru asigurarea unei securități energetice sustenabile.
