Programul Empowering Hope: 666 de refugiați ucraineni au participat la cursuri gratuite de limba română, consolidând integrarea socială și economică
În contextul integrării refugiaților ucraineni în România, programul Empowering Hope, dezvoltat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) în parteneriat cu Institutul Cultural Român (ICR), confirmă că accesul la educație este un instrument esențial pentru incluziune și autonomie. Între septembrie 2025 și aprilie 2026, 666 de cetățeni ucraineni au participat gratuit la cursuri de limba română, iar 357 dintre ei au absolvit acest program, datele indicând un interes și o rată de absolvire în creștere.
Detalii despre desfășurarea programului
Programul Empowering Hope s-a derulat în două etape distincte. Prima sesiune, care a avut loc între septembrie și decembrie 2025, a reunit 300 de participanți, dintre care 148 au absolvit cursurile. A doua sesiune, desfășurată între ianuarie și aprilie 2026, a atras un număr mai mare de participanți, 366 la număr, dintre care 209 au finalizat programul. Acest fapt reflectă o creștere cu 22% a interesului pentru cursuri și o îmbunătățire a ratei de absolvire, care a crescut de la 49% la 57%, semn că programul începe să producă efecte vizibile.
Profilul beneficiarilor și impactul socio-economic
Statistica participanților relevă o realitate dură generată de războiul din Ucraina: 95% dintre aceștia sunt femei, adesea însoțite de copii, care încearcă să își reconstruiască o viață independentă în România. Acesta face ca învățarea limbii române să fie mult mai mult decât o simplă achiziție de competențe lingvistice, fiind cheia accesului la piața muncii, servicii medicale, educația copiilor și participarea activă în comunitate.
Parteneriatul strategic și abordarea pe termen lung
Inițiativa a fost lansată în urmă cu un an prin colaborarea CONAF, ICR și Ambasada Ucrainei, plecând de la premisa că integrarea durabilă depășește sprijinul temporar. De la început, accesul la cursurile de limba română a fost considerat un fundament al incluziunii sociale și economice, iar primele rezultate concrete vin să susțină această viziune.
Potrivit reprezentanților CONAF, „autonomia începe cu limbajul”. Capacitatea de a comunica este esențială pentru accesul real la servicii de sănătate, educație și piața muncii, iar acest lucru nu poate fi obținut fără competențe lingvistice solide. O persoană care nu poate descrie simptomele unui medic, de exemplu, nu beneficiază efectiv de serviciile medicale, chiar dacă are statut de protecție temporară.
Educația ca instrument de autonomie și incluziune
Experiența programului Empowering Hope demonstrează concret că învățarea limbii române este un instrument vital pentru dobândirea autonomiei personale. Fiecare curs finalizat crește posibilitatea beneficiarilor de a susține un interviu de angajare, de a comunica eficient cu personalul medical, de a înțelege mecanismele sistemului educațional și de a integra mai ușor comunitatea românească în care trăiesc acum.
Modelul de colaborare dintre instituțiile publice și societatea civilă, aplicat în acest program, a fost validat prin rezultatele obținute, facilitând accesul refugiaților la servicii esențiale. Reprezentanții CONAF subliniază că proiectele societății civile pot identifica soluții funcționale, dar impactul pe termen lung necesită integrarea acestor soluții în politici publice și dezvoltarea unor parteneriate stabile între instituții, mediul de afaceri și organizațiile implicate direct.
Contextul inițial și extinderea programului
Programul Empowering Hope a fost lansat oficial pe 29 noiembrie 2024, printr-o acțiune umanitară desfășurată la Cernăuți, având un obiectiv clar de sprijinire a 300 de femei refugiate. În decursul primului an, numărul beneficiarilor a depășit acest prag, reflectând atât nevoile crescânde, cât și eficiența programului. Totuși, miza nu este doar cifrele de bilanț, ci construirea unui model sustenabil, replicabil, ce transformă solidaritatea într-un mecanism concret de integrare socială și economică.
„În urmă cu un an afirmam că solidaritatea declarativă nu mai este suficientă și că România are nevoie de infrastructură de incluziune. Astăzi nu mai vorbim despre intenții, ci despre rezultate: 666 de persoane cu acces gratuit la cursuri de limba română, 357 de absolvenți. Investiția în competențe produce autonomie — acesta este calculul. Autonomia începe cu limbajul. Accesul la sistemul de sănătate, la piața muncii și la educație trece prin capacitatea de a comunica: o persoană care nu poate descrie un simptom medicului nu are, în fapt, acces la sănătate, oricâte drepturi îi conferă statutul de protecție temporară. Într-o economie care reclamă deficit de forță de muncă și presiuni demografice, integrarea trebuie tratată ca ceea ce este: o investiție în capitalul uman. Nu putem vorbi despre competitivitate ignorând oameni care vor să muncească, să învețe și să contribuie. O persoană care poate comunica are șanse mai mari să își valorifice competențele, să intre pe piața muncii și să participe activ la viața comunității. Proiectele societății civile pot demonstra ce funcționează. Dar demonstrația nu este suficientă. Pentru ca impactul să fie durabil, soluțiile validate trebuie preluate și dezvoltate prin politici publice și prin parteneriate stabile între instituții, mediul de afaceri și organizațiile care lucrează direct cu beneficiarii,” a declarat Dr. ec. Cristina Chiriac, președinte CONAF.
Mesajul transmis de aceste cifre și experiența acumulată este că investiția în educație și competențe nu numai că produce efecte măsurabile, dar poate transforma capitalul uman al refugiaților într-o resursă strategică valoroasă pentru beneficiari și pentru societatea românească în ansamblu.
