“`html
CE TAIETURA ȘOCANTĂ! Copiii de fotbaliști ajung la EURO U21 și tatăl devine emoțiune!
România U21 merge la EURO 2025, e al patrulea turneu consecutiv și suntem cu gândul la Italia pe 11 iunie, apoi la Spania pe 14 și Slovacia pe 17, dar în lot sunt povești care zguduie inimile, povești de tată, fiu și fotbal, cu Daniel Pancu la timonă, dar nu uitați că enumerele încep să devină o frenezie, 23 de jucători pe teren, dar patru dintre ei ies în față, îmi vine să cred! Știți voi, acești puști au sânge albastru, că tatăl oricum a jucat fotbal, și acum fiul are emoții pe bune la EURO.
Matei Ilie, Ianis Stoica, Tavi Popescu și Vladislav Blănuță, fiecare a câte o poveste de aur cu tații lor fotbaliști, deci de ce să nu le dăm atenție? ProSport aduce moșteniri de pe vremuri, în timp ce toți așteaptă să-i vadă pe teren, dar părinții simt niște emoții de parcă sunt ei pe teren, sau mă rog, așa zic ei! Chiar așa? Unii spun că-s mândri, alții că-i greu, dar sentimentele se amestecă.
„Nimeni nu-i ca tata când joacă!” – Pompiliu Stoica despre fiul său Ianis
Tavi, de exemplu, are o familie de fotbaliști, unchi pe bune care a dat în poarta lui Atletico Madrid, în vremea despre care doar povestim, dar băiatul său joacă acum în mare stil! Ei, și tatăl, Beniamin, încă joacă prin ligile județene, foarte fain, dar nu este un huntgavenci, cum spunea unul! Băiatul, da, a fost și în Liga 3, dar fratele lui nici nu stă deoparte, a semnat, cum ar veni. Iar cu Vladislav, ideea e că și tatăl lui a fost golgheter, ce mai? Câte drame în jurul acestei echipe U21, parcă ne-am aștepta la o minge înaltă de emoții.
Ianis Stoica, țineți minte numele ăsta, deci tatăl lui Pompiliu era un internațional, dar acum e antrenor, și devine mai greu să vezi meciul cu fiul tău, pentru că nu e ușor și el zice cu subiect și predicat. Pe mine mă apucă și pe mine emoțiile, dar el e acolo, în tribună, să suporte momentul, de parcă ar fi el pe teren cu băiatul.
Emoții din Bacău! Costel Ilie vorbește despre fiul său Matei
Și ajungem la Matei, unde tatăl său, Costel, e antrenor la FC Bacău, după ce a tras tare la Ceahlăul, că acolo a jucat cu altă mândrie, și acum, când se află pe margine cu inima în dinți, până la urmă e vorba tot de rămășițele unei cariere. Familia lui, da, spune despre mândrie, fericire, dar trebuie să-i mulțumească și soției, că ea a avut grijă de tot, inclusiv de mică. Și acum, Matei se pregătește să aibă un rol măreț, dar până unde ajungem la moșteniri și mândrie?
Deci concluzia e clară, prieteni, la EURO U21, este povestea altor povești, unde emoțiile se amestecă trist cu veselie, tineri fotbaliști plini de talent care văd succesul dar și bărbați care au dus greul pe teren, iar acum urmașii lor trebuie să-și croiască drumul. Hai Romania, emoțiile sunt pe marginea terenului!
“`
