Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că Comisia Europeană a acceptat eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile prevăzut în PNRR, ca urmare a discuțiilor de la Bruxelles.
“Plafonul a fost eliminat în urma discuțiilor cu președinta Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen. Acum vom finaliza legea pensiilor pe care o avem în parteneriat. Este incorect să avem un plafon de 9,4% în PNRR. Acesta oricum nu ar fi fost atins până în 2030, deoarece PIB-ul crește în mod natural. Trebuie să ne raportăm la o valoare nominală mai mare, dar a fost important să negociem și să purtăm această discuție cu Comisia”, a declarat Marcel Ciolacu într-o conferință de presă ținută la Colegiul tehnic Anghel Saligny din București, cu ocazia deschiderii anului școlar 2023-2024, conform news.ro.
În momentul întrebat dacă legea pensiilor va fi finalizată în acest an, premierul a răspuns: “Da, îmi doresc ca ea să fie finalizată”.
“Cu câteva zile în urmă, am avut discuții cu Banca Mondială, care este consultantul Ministerului Muncii și al Comisiei Europene în legătură cu legea pensiilor. Există trei variante și deja am început negocierile pentru închiderea pensiilor speciale, astfel încât să putem finaliza cât mai rapid și legea pensiilor”, a mai adăugat liderul PSD.
Conform Antena 3, plafonul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile a fost înlocuit cu sintagma “cheltuieli sustenabile”.
De ce România a cerut modificarea procentului din PIB pentru pensii
La sfârșitul lunii aprilie, România a transmis Comisiei Europene propunerile de modificare pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, care permite țării noastre să beneficieze de suma totală de 29,18 miliarde de euro.
Printre propunerile de modificare ale PNRR s-a numărat și reforma sistemului de pensii, incluzând eliminarea procentului de 9,4% din PIB și înlocuirea acestuia cu o regulă de indexare “conform obiectivelor de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile”.
Argumentul României a fost că procentul de 9,4%, prevăzut în forma inițială a PNRR și pe care țara noastră ar fi trebuit să-l respecte până în 2070, ar fi dus la sărăcirea populației și stagnarea pensiilor. “Este extrem de dificil să menținem acest plafon pe o perioadă de 50 de ani, având în vedere că rata inflației în 2022 a fost de 15%”, a explicat Marcel Boloș, pe atunci ministrul Fondurilor Europene.
