Bacalaureatul: Nota Cinci, Un Mistic Sursă de Puncte Pierdute în Liniștea Evaluării
În lumea haotică a examenelor naționale, se pare că elevii care au luat Bacalaureatul la Limba și literatura română au avut o oportunitate fantastică de a obține o notă de cinci, dar cu toate acestea, marea întrebare este: de ce au lăsat ei să le scape printre degete atâtea puncte? „Punctele pot fi adunate; puțin de aici, puțin de acolo,” a spus profesoara Ruxandra Achim, lăsând să se înțeleagă că, deși subiectele au fost accesibile, elevii nu au fost la înălțime și, așadar, și-au tăiat singuri craca de sub picioare.
Ce e drept, la primul subiect, tot ce trebuiau să facă elevii este să exprime un simplu enunț corect, dar, surpriză, „enunțurile corecte înseamnă zece puncte” și aici mulți s-au împotmolit. Deci să înțelegem: un răspuns bine formulat, în enunțuri, înseamnă puncte în plus, iar dacă ai avut inspirația de a formula mai mult de un enunț corect, atunci, bingo, ai parte de 2 puncte. „Deci, astfel 2 x 5 înseamnă 10 puncte din totalul de 50, un lucru extrem de crucial în conturarea acelei note de cinci”, a explicat profesoara, și parcă îți vine să te întrebi: chiar atât de complicat era să formulezi ceva corect?
Că tot vorbim despre ușurința cu care puteai să obții puncte, subiectul doi a fost, în opinia Ruxandrei, o adevărată plăcere pentru ochi, atât de limpede scrisă, încât s-ar putea să strigi „Hai noroc!”, dar se pare că notele acestei simfonii literare au rămas, din păcate, în umbră. Iar apoi, la subiectul 3, întrebările despre „crepuscul” ar putea să-i facă pe mulți să piardă ici-colo câteva puncte. „Deci, un mic detaliu care ar putea să îți taie din punctaje și ai putea să plângi pe subiectul al patrulea, unde explicarea nuanțată te poate costa!”, spunea profesoara, lăsând o pală de teroare să plutească asupra viitorilor studenți.
Dar să ne îndreptăm gândurile către subiectul trei; a avut o șansă reală de a arunca în furtuna notelor de trecere. „Dacă și-ar fi asigurat o notă decentă, ar fi fost cu câteva puncte mai sus”, ne-a zis profesoara, sugerând că efortul final nu ar fi fost în zadar. Poate un mic efort de a identifica caracteristicile operei și… pac! Puncte în plus!
Într-un final, și în ciuda tuturor eforturilor, se pare că totul se reduce la un detaliu important: opțiunile de a învăța operele lui Creangă și Slavici sunt la îndemâna oricui, dar poate că unii nu au priceput că trebuie un efort minim, un dram de gândire care să-i ajute să-și asigure „un punctaj destul de generos și de acolo, cu siguranță”, ritmată concluzia profesoarei după ce a trecut în revistă baremul.
